Principele Grigore M. Sturza proprietar la Muşeteşti

Loading

Localitatea Muşeteşti din judeţul Gorj se află aşezată la poalele falnicului munte Parâng, aceasta în vechime fiind proprietate boierească iar o perioadă scurtă de timp aflându-se aici proprietar chiar Principele Grigore M. Sturza.

Ion Săftoiu, ultimul proprietar la Muşeteşti
Ion Săftoiu, ultimul proprietar la Muşeteşti

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea proprietar al satelor Muşeteşti şi Larga, precum şi al câtorva munţi din împrejurimi, era Dumitru Nădăianu, Consilier al Legaţiuni Române din Londra, care la rândul său deţinea această proprietate moştenire de la tatăl său Ion Nădăianu.

Din proprietatea acestuia în anul 1864 au fost împroprietăriţi un număr de 110 locuitori cu loturi cuprinse între 7 pogoane şi 19 prăjini pentru cei ce deţineau câte doi boi şi 4 pogoane şi 15 prăjini pentru cei ce nu deţineau animale de muncă. Însă tot cu această ocazie, proprietarul Ion Nădăianu s-a plâns Prefecturii judeţului Gorj că un număr de 37 locuitori ce îi avea pe proprietatea sa numită Larga „prin măsuri meschine voiesc cu orice preţ a cotropi mai toată moşia, mai ales că împrejurul a fie căreia locuinţe se află împrejmuit câte 10 pogoane loc, încât se vede ameninţat a pierde toată proprietatea”, spunând cu aceiaşi ocazie că cele reclamate de către locuitorii cu pricina „sunt cu totul un şir de neadevăruri pentru cuvânt că între Larga şi Stănceşti nu există nici o despărţire sau hotărnicire ci din contră de la Const. Bassarab Brâncoveanu şi până astăzi a fost şi este recunoscută o singură moşie sub 3 numiri Stănceşti, Larga şi muncelul şi cel mai mare motiv principal este că acele 37 familii s-au rupt din comuna întreagă acum 4 ani”. Cu toate aceste probleme ivite, până la urmă atât locuitorii cât şi proprietarul s-au împăcat, locuitorii strămutaţi revenind astfel cu locuinţele pe vechile locuri unde au fost şi împroprietăriţi după lege.
La data de 24 martie 1893 Dumitru Nădăianu, vinde toată averea pe care o deţinea la Muşeteşti şi în judeţul Gorj, prin procuratorul său avocatul Grigore Iunian, lui Grigore Săftoiu proprietar şi avocat din Târgu Jiu două părţi şi doctorului Dimitrie Culcer care cumpără o singură parte.
Averea înstrăinată denumită „Proprietatea Stănceşti-Larga” aparţinea de comuna Muşeteşti, plaiul Novaci şi era alcătuită din munţi, plai şi teren cultivabil fiind vecină la apus cu muntele Ţapu proprietate al moşnenilor Muşeteşti, muntele moşnenilor Lăzăreşti-Bumbeşti pe apa Sadului şi cu proprietatea moşnenilor Muşeteşti, la răsărit cu proprietatea moşnenilor Drăgoeşti cu muntele Fântâna al moşnenilor Arşeni şi cu muntele Molitvişu proprietate al lui Ion B. Niţescu şi Matei Drăgoescu, la miază noapte cu muntele Groapa al moşnenilor Drăgoeşti şi Cărpinişani, această moşie având şi plan ridicat în anul 1891 de către inginerul hotarnic I. Barbovici.
Preţul cu care s-a tranzacţionat această vânzare a fost de 180000 lei din care au fost achitaţi la încheierea acestui contract doar suma de 40000 lei, bani trimişi direct la domiciliul vânzătorului din Londra prin Banca României iar restul avea să se achite în termen de un an cu o dobândă de 7% pe an. Actele proprietăţii au fost înmânate cumpărătorilor prin intermediul unchiului vânzătorului şi anume Grigore Stefanopolu iar la data vânzării această proprietate era deja arendată lui Ioniţă Stăiculescu.
La un an după ce a fost achitată întreaga sumă cu care s-a tranzacţionat vânzarea, cumpărătorul Dimitrie Culcer a vândut partea sa din moşie lui Grigore Săftoiu, care era de altfel şi cumnatul său, astfel că acesta a rămas din anul 1895 unicul proprietar al moşiei cumpărate însă cu nenumărate sume de bani datorie la diverşi creditori cu toate că mai înainte de achiziţionarea acestei proprietăţi dobândise o frumoasă sumă de bani din vânzarea averii primită ca zestre de la socrul său Zamfir Părăianu, avere situată în fosta localitate Petreşti Vărsături.
În urma datoriilor acumulate cu ocazia achiziţionării acestei proprietăţi pe care ulterior a şi ipotecat-o, averea din Muşeteşti a lui Grigore Săftoiu a fost scoasă la licitaţie publică în anul 1898, pentru datorii către Prima Societate de Credit Funciar Român cu sediul în Bucureşti iar pe parcursul desfăşurării acestei licitaţii şi după numeroase nereguli a avut câştig de cauză Principele Grigore M. Sturza prin avocatul său Gheorghe C. Anastasiu care a cumpărat prin această licitaţie întreaga moşie Stănceşti-Larga împreună cu munţii Voişanu, Muncelul, Plaiul şi Măgurelele cu toate pădurile şi clădirile aflate aici, fără nici o rezervă.
După doar câţiva ani însă, Săftoiu Ion şi Săftoiu Ştefan, fii lui Săftoiu Grigore, reintră în posesia acestei proprietăţi prin cumpărare tot la licitaţie publică, devenind astfel proprietarii moşiei dobândite de tatăl lor anterior.

Daniel Cismaşu