Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Economic » PRĂBUȘIRE CEO și falimentul de la RAAN Severin

PRĂBUȘIRE CEO și falimentul de la RAAN Severin

Submitted by on 3 July 2015articol citit de 1,548 ori | No Comment

CEO

Complexul Energetic Oltenia(CEO) este implicat în tot mai multe afaceri păguboase în ultima perioadă, contractul cu sârbii fiind unul dintre cele mai evidente din acest punct de vedere. Un alt contract păgubos pentru gorjeni pare să fie cel cu RAAN Severin, acolo de unde este greu de crezut că se vor mai recupera banii pe cărbunele livrat. Potrivit ultimului raport al administratorului judiciar, de la intrarea în insolvenţă, RAAN a acumulat datorii suplimentare de peste 310 milioane lei, cel mai mare creditor fiind Complexul Energetic Oltenia, furnizorul de cărbune, cu peste 125 milioane lei şi bugetul statului, cu peste 100 milioane lei. La Turnu Severin riscăm o catastrofă ecologică de mari proporții care poate afecta toată zona, inclusiv Gorjul.

Unul dintre cei mai importanți beneficiari ai producției de cărbune din CEO, RAAN Drobeta Turnu-Severin, trece prin clipe foarte dificile. Gorjenii au creditat în ultima perioadă această întreprindere prin producția de lignit livrată deși este tot mai evident faptul că severinenii nu fac nimic să iasă din colaps și să își achite datoriile. La fel de adevărat rămâne faptul că fără cărbunele din Gorj, această entitate economică închide porțile la toate capitolele, un exemplu fiind termoficarea unde odată cu închiderea termocentralei, rămân fără căldură și apă caldă peste 30 000 de locuințe, spitalul județean cu 1400 de paturi și toate celelalte instituții publice, inclusiv școlile.

Culmea realității românești post-decembriste, deși ROMAG Prod Drobeta Turnu Severin, sucursală a Regiei Autonome pentru activități nucleare(RAAN), este pe marginea prăpastiei, în insolvență și cu perspective de faliment, unii dintre responsabili o duc bine mersi și nu se gândesc la cei 2400 de salariați care vor îngroșa rândurile șomerilor. Bunăoară, administratorul judiciar Ion Tudor are un onorariu lunar de 30 000 de euro, plus 3 % din sumele distribuite creditorilor și suma ar fi fost şi mai mare dacă reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia nu s-ar fi opus unei iniţiative a administratorului de a-şi modifica onorariul, prin comisionarea tuturor operaţiunilor financiare, manevră pusă la cale împreună cu Gabriel Dumitraşcu, fostul director general al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie.

Istoricul unui faliment anunțat

Cândva o ”bijuterie” a industriei chimice românești, unică în Europa, colosul economic de la Drobeta-Turnu Severin pare condamnat la faliment, cei puși acum să administreze fiind în cel mai bun caz incompetenți, altfel conduși de alte interese decât cele ale societății. Acest lucru se vede cu ochiul liber când vorbim de un plan de reorganizare nerealist în care în trei ani se plătesc datoriile din ultimii 10.  Astfel, planul de reorganizare, votat de adunarea generală a creditorilor RAAN cu sprijinul reprezentanţilor grupului de firme CONFORT, al cunoscutului Georgică Cornu, prevede dublarea producţiei de energie electrică de la 572.000 MWh/an la 1.057.000 MWh/an, triplarea producţiei de apă grea şi inventează încasări lunare de 800.000 euro din vânzarea de apă super-uşoară, deşi până acum RAAN a vândut doar cantităţi infime din acest produs. Cum s-ar putea face asta s-au de ce nu s-a descoperit soluția ”minune” până acum nu ne lămurește nimeni. Același plan nu pomenește nimic de restructurare, denunțarea unor contracte păguboase, concedieri și alte măsuri care pun de regulă pe picioare o societate aflată în insolvență, administratorul judiciar conducându-se probabil pe principiul tradițional ”timpul trece, leafa merge”.

Pe marginea prăpastiei

Se vorbea la Turnu Severin de oprirea controlată a Uzinei de Apă Grea și preluarea de către stat a apei grele deja produse. Există chiar un document  Memorandumul „Măsuri pentru oprirea controlată a producţiei de apă grea la RAAN Drobeta-Turnu Severin”, aprobat de Guvern în 4 martie 2015, care nu are urmări practice din lipsa banilor.

E nevoie chiar de noi acte normative prin care să se stabilească momentul închiderii controlate, astfel încât să existe timp suficient pentru neutralizarea controlată, în siguranţă, a substanţelor toxice, să se asigure protecţia socială pentru persoanele disponibilizate, înfiinţarea unei secţii care să preia apa grea deja produsă şi care aparţine statului român, alocarea de fonduri pentru  ecologizarea platformei industriale. Nu s-a făcut absolut nimic!

Potrivit ultimului raport al administratorului judiciar, de la intrarea în insolvenţă, RAAN a acumulat datorii suplimentare de peste 310 milioane lei, cel mai mare creditor fiind Complexul Energetic Oltenia, furnizorul de cărbune, cu peste 125 milioane lei şi bugetul statului, cu peste 100 milioane lei.

Cum cei de la RAAN nu au avut bani și nu au cerut sprijinul Ministerului Energiei pentru cumpărarea certificatelor de emisii gaze cu efect de seră, aferente emisiilor produse de termocentrala Halânga în anul 2014, regia va fi amendată cu incredibila sumă de 130 milioane euro (100 de euro pentru 1.300.000 de certificate).

De parcă nu ar fi fost suficient, poate fi vorba chiar de sancțiuni europene, lipsa cărbunelui la Halânga  lasă combinatul de apă grea fără abur, iar populaţia municipiului Drobeta-Turnu Severin trăieşte zilnic cu teama unui accident chimic.

Specialiștii cunosc faptul  că uzina de apă grea lucrează cu hidrogen sulfurat, un gaz inflamabil şi toxic utilizat în Primul Război Mondial ca gaz de luptă (paralizant al sistemului nervos central).Să ne gândim doar că la Turnu Severin avem vreo 140 de tone de hidrogen sulfurat, suficient să distrugă orașul în caz de catastrofă.

Afaceri pe seama RAAN

Din câte se pare, cei care au pus RAAN la pământ acum vor să profite. Astfel, în mai 2009, s-a semnat contractul privind „Furnizarea, montarea şi punerea în funcţiune a instalaţiei de evacuare a cenuşii în şlam dens”, care presupunea modificarea sistemului de evacuare a cenuşii rezultată din arderea cărbunelui, astfel încât aceasta să nu se mai împrăştie peste municipiul Drobeta Turnu Severin şi satele din jur la fiecare vânticel.

Contractul, semnat de directorul Adrian Olaru cu firma CONFORT, a avut o valoare iniţială de 165 milioane lei, dar după cinci ani, „graţie” unor acte adiţionale, a ajuns la 340 milioane lei. Investiția realizată 95%, cel puțin pe hârtie, este oricum inutilă dacă se închide platforma. Încă din 2012  un raport al Curţii de Conturi a evidenţiat o parte a jafului de la RAAN, dar nimeni nu a fost  tras la răspundere. Unul dintre profitori a fost același Georgică Cornu dar au existat și  alte contracte păguboase, cum ar fi cele de furnizare a cărbunelui sau cele de procesare, de pe urma cărora, regia a pierdut peste 150 milioane lei.

Din câte se pare, primarul de Turnu Severin, controversatul Constantin Gherghe, promovează  interesele unui om de casă, Constantin Isvoranu, care spune că poate construi o centrală termică mai mică pe platforma CELROM, şi ar fi făcut deja o prospectare a pieţei, pentru utilaje second hand.  Despre  Constantin  Isvoranu , reținem că deţine firma ALPHA CONSTRUCT SA, abonată la contractele cu statul, inclusiv pe platforma RAAN, atât direct cât şi în calitate de subcontractor al CONFORT SA. Şi tot despre el trebuie să spunem că este asociat cu fostul director RAAN  Adrian Olaru  în firma CILDRO SA. Adică cei care au falimentat RAAN-ul acum pun mâna pe tot ce mișcă.

 

 

 

Comments are closed.