Pesimism accentuat și dificultăți economice

Optimismul românilor rămâne la cea mai joasă cotă din ultimii cincisprezece ani. Folosind datele seriilor
Barometrul de Opinie Publică (1996-2007) și Studii Electorale Românești (2009-2011) precum și studiile Fundației Soros din anul 2008, urmărim răspunsurile la întrebarea „Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?”. Toate aceste cercetări sunt realizate printr-o metodologie similară, folosind eșantioane reprezentative la nivel național. De fiecare dată această întrebare a fost prima din chestionar. În noiembrie 2011, 82% dintre români spun că direcția este greșită și doar 12% cred că țara noastră se îndreaptă într-o direcție bună. În general numărul pesimiștilor a fost mai mare decât cel al optimiștilor, dar niciodată diferența nu a fost atât de mare. Prima parte a intervalului luat în considerare, 1996-1998, care a coincis cu începutul guvernării CDR-PD-UDMR, este și singura perioadă în care ponderea optimiștilor fost mai mare. Am înregistrat apoi o creștere abruptă a ponderii pesimiștilor în perioada 1998-2000, aceasta ajungând la 65-70%, pe fondul unei crize economice și politice. După alegerile din 2000 și pe parcursul Guvernării Năstase, procentul pesimiștilor a scăzut încet, dar constant, ajungând sub 50%, în timp ce cel al optimiștilor a rămas între 30 și 40 de procente. În mai 2005, după alegerile care au dus la venirea la putere a Alianței D.A. și a lui Traian Băsescu, am înregistrat al doilea și ultimul moment în care optimismul a depășit pesimismul: 45% față de 43%. Ulterior și până în 2008, ponderea celor ce cred că direcția este greșită a rămas în jur de 50%, iar a celor ce cred că direcția este bună în jur de 40%. Criza economică a erodat optimismul românilor și începând cu 2009 procentul pesimiștilor a început să crească abrupt, ajungând la un vârf de 86% în noiembrie 2010 și rămânând peste 80 de procente în 2011.
Nu e nevoie de un sondaj de opinie pentru a şti că situaţia economică este principala cauză a pesimismului românilor. 61% dintre respondenţi spun că au o situaţie mai proastă (44%) sau mult mai proastă (17%) ca acum un an, iar 30% că situaţia este la fel. Privind spre viitor, doar 13% cred că vor avea o situaţie mai bună anul viitor, 30% că va fi la fel şi 46% că situaţia lor economică va fi mai proastă sau mult mai proastă. Aşa cum am arătat într-o analiză anterioară (disponibilă pe www.soros.ro), 65% dintre cetăţenii români au fost direct afectaţi de probleme concrete asociate crizei economice: pierderea temporară sau definitivă a locului de muncă, diminuarea veniturilor sau pierderea unei investiţii.
În acest context, ne aşteptăm ca partidele aflate la guvernare să aibă serioase probleme de popularitate, iar datele sondajelor realizate în acest an în cadrul seriei Studii Electorale Româneşti confirmă această ipoteză. Principala formaţiune de opoziţie, Uniunea Social Liberală ar fi votată, dacă alegerile ar fi fost în noiembrie 2011, de 55% dintre cetăţeni; cel mai important partid de guvernare, PDL, are doar 18% dintre preferinţele electorale; Partidul Poporului Dan Diaconescu ar primi 9% din voturi. Alte partide care se află peste marja de eroare a sondajului sunt UDMR 7%, PRM 4% şi PNG 3% (ultimele două sub pragul electoral). Toate aceste procente au ca bază de calcul persoanele care au o opinie, adică 49% din eşantion. Situaţia este similară cu cea înregistrată în iunie 2011, toate diferenţele fiind în marja de eroare cumulată a celor două sondaje.