Pădurile României, prăduite

Loading

Potrivit statisticilor, în România la fiecare oră sunt tăiate trei hectare de pădure iar datele Romsilva mai arată că 41 de hectare de lemn dispar zilnic, mare parte fără acte în regulă. Ministerul Mediului exploatează din 8 octombrie a.c. un sistem electronic de urmărire a tăierii și transportului lemnului, măsură menită să reducă jaful din pădurile României. Doar că noul ”sistem” despre care se tot vorbește de prin 2010 poate fi păcălit cu complicitatea funcționarilor statului, fie ei pădurari sau polițiști. Cei care îndrăznesc să fure statul nu pățesc absolut nimic după câte s-a văzut în ”Vertical”.

„Aurul verde”, o sursă de îmboțire pentru „băieții deștepți”
„Aurul verde”, o sursă de îmboțire pentru „băieții deștepți”

De câteva zile suntem în mijlocul unui scandal imens, oameni politici și magistrați sunt implicați într-un uriaș caz de retrocedare de pădure. Din nefericire, zecile și sutele de mii de hectare retrocedate ilegal sunt ”făcute” bani printr-o exploatare nemiloasă și lipsa reîmpăduririlor, așa cum prevede legea. Pădurile din România au devenit în ultimii ani un mijloc extrem de eficient de făcut bani tocmai pentru cei care ar trebui să fie de partea legii.

Un sistem de monitorizare unic

Începând din această toamnă, Guvernul a pus în aplicare HG nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn.
Mai exact, hotărârea prevede înscrierea în sistemul informatic SUMAL a datelor fiecărui transport de lemn, urmărit astfel, în timp real până la beneficiarul final. Sistemul eliberează un cod unic care trebuie înscris în avizul de însoţire. Astfel, la un eventual control, dacă nu este prezentat avizul de însoţire cu cod unic, masa lemnoasă transportată se confiscă. Chiar dacă transportul nu este verificat, în momentul predării mărfii la depozit, beneficiarul trebuie să acceseze de asemenea sistemul pentru a se verifica dacă transportul prezintă un aviz valabil şi nu cumpără lemn provenit din tăieri ilegale.Doar că aici au fost și vor mai fi probleme…

SUMAL-ul a mai fost păcălit

Revenind la firma S.C. Cireșul SRL, cu afaceri forestiere în Gorj și Vâlcea după cum am putut vedea din ancheta ”Vertical”, în anumite zone a exploatat teren forestier la care nu avea dreptul prin lege. Bunăoară, în cazul Câinenii Mari, invocat de noi într-un număr anterior, pentru anul 2013 posibilitatea de tăiere trebuia să se rezume la 5000 de metri cubi și a fost de … 32 000 de metri cubi, iar actele introduse în SUMAL au fost pentru toată această cantitate.
Cu alte cuvinte, obligația primordială a unui ocol ar trebui să fie să respecte posibilitatea de tăiere. Firma SC Cireşul SRL a cumpărat cantitatea de masă lemnoasă de la Obştea Câinenii Marii şi a trecut la exploatarea acesteia. Punerea în valoare a masei lemnoase de către proprietari s-a făcut încălcând toate normele tehnice de punere în valoare, întrucât au fost puşi în valoare şi arbori sănătoşi, nedoborâţi de zăpadă, în arborete în care erau prevăzute lucrări de igienă, în acest fel sfidându-se toate regulile silvice. De data aceasta dacă ITRSV-ul nu ar fi intervenit în timp util, zeci de hectare de pădure ar fi dispărut de pe faţa pământului. ITRSV a întocmit rapoarte cu toate aceste constatări, rapoarte ce au fost înaintate organelor de cercetare penală şi fiscală dar, ca de obicei, oamenilor legii le trebuie foarte mult timp ca să aplice legea.

Poliția, „siguranţă şi încredere” pentru Droaşcă

Scutul creat în jurul lui Daniel Droaşcă, patronul S.C. Cireșul, este dublat de câţiva lucrători din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Vâlcea. Nu e de mirare, din moment ce în județul vecin umblă tot mai des vorba că mulţi poliţişti sunt implicaţi, direct sau prin terţi, în afaceri cu lemn, zvonurile incriminând chiar şi actuala conducere a I.P.J. Vâlcea.
Reproducem această situație și din dorința ca lucrurile să nu se desfășoare asemănător și în Gorj. În ceea ce priveşte Cireşul SRL, treaba stă în felul următor: Conform dispoziţiilor patronului, angajaţii firmei taie arbori nemarcaţi din vecinătatea parchetelor autorizate spre exploatare şi transportă buştenii spre fabrica din Băbeni având avizele de însoţire a mărfii necompletate sau completate haotic. Deci, pentru a maximiza veniturile societăţii prin reducerea substanţială a cheltuielilor aferente taxelor şi impozitelor, şoferii sunt învăţaţi să reutilizeze avizele de însoţire a mărfii sau să le completeze cu date eronate (cantităţi mai mici de lemn, alte specii decât cele transportate, provenienţa lemnului etc.), şmecherii care la un control sumar în trafic pot fi foarte uşor descoperite şi sancţionate. Cel puțin acum lucrurile acestea ar trebui să dispară prin noul sistem și nu doar în Vâlcea, deoarece și prin Gorj asemenea practică este încetățenită cam de multișor.
Problema e că de vreo 2-3 ani de zile de când ”Cireşul” lui Droaşcă ”cheleşte” pădurile Câinenilor (dar şi ale altor zone din Gorj), tirurile sale au cam fost ferite de ochii vigilenţi ai agenţilor de poliţie din „stradă”, iar cele care au fost trase pe dreapta şi-au găsit, într-un final, drumul către fabrica de prelucrare.
Cum e posibil aşa ceva? Să scapi doar cu nişte amenzi (uneori!) când e limpede ca lacrima că lemnele au provenienţă incertă (tăiate ilegal) şi în documentele de însoţire nu bate casa cu masa? Cum este posibil ca de un an şi ceva de zile să ai dosar pentru tăieri ilegale masive, instrumentat la nivelul Biroului pentru investigarea delictelor silvice al IPJ Vâlcea şi să îţi continui afacerile zâmbind? Din nefericire, pentru România aceste întrebări sunt retorice!
Lucrurile sunt foarte simple, pe lângă proteguitori de genul Simionescu de la pădure, există un ajutor clar din partea mai-marilor din poliţia vâlceană (şi nu numai!), şefi ai poliţiştilor din stradă şi din pădure, exact dintre cei care trebuie să asigure respectarea legii.Împreună, grupaţi sau independent, au contribuit la starea de bine a lui Daniel Droaşcă şi a Cireşului înfloritor, în funcţie de posibilităţile profesionale ale fiecăruia.
Pentru ca noul sistem de monitorizare al Ministerului Mediului să meargă, polițiștii trebuie să își facă datoria de la Padeș la Câineni și de la Suceava la Neamț și în tot Ardealul. A trecut timpul activităților de genul „ursul trece, câinii latră, copacii cad, banii vin”! Sau, ne înșelăm încă odată?

Aura Stoenescu
Cornel Șomâcu