Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie, Patrimoniu » O istorie a culei de pe digul Jiului(II)

O istorie a culei de pe digul Jiului(II)

Submitted by on 12 May 2019articol citit de 590 ori | No Comment

Prezentăm în cele ce urmează, în serial, un interesant documentar despre Cula de pe digul Jiului, contribuție semnată de doamna Adina Andrițoiu, consilier în cadrul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare ”Constantin Brâncuși”.

Materialele solicitate de Ligă prin adresa din 20 iunie sunt aprovizionate chiar de inginerul care s-a ocupat de lucrările de construcție (și de proiectul clădirii – n.a.), așa cum reiese din adresa din 4 septembrie 1925[1], emisă de I. Doppelreiter, Intreprinderi de Lucrări Publice și înregistrată la primărie sub nr. 3946 din 7 septembrie 1925. Acesta roagă primarul să dispună ordonanțarea sumei de „lei 14.222. – conform alăturatei facturi pentru materiale furnizate la Cula (Muzeu) din grădina publică”. Numai că referatul contabil de pe verso[2], întocmit de un anume D. Fărcășescu, arată că nu sunt întrunite condițiile legale pentru această plată: „Solicitantul nu are actele în regulă nici oferta aprobată nici contract prin care să obție aprobarea de a furniza materialele specificate, în fine nu are formalitățile îndeplinite…”. Sub referat apare mențiunea: „Se aprobă a se plăti […] lucrarea fiind aprobată de Cons Cl”.

Pe devizul („compt”) emis de I. Doppelreiter în 29 august 1925[3], cuprinzând materialele furnizate pentru construcția culei, apar două mențiuni interesante. Prima, de la punctul d) al „comptului”, indică manopera de mutare a „pietrișului și nisipului dela locul unde a fost întâi proectată Cula pe dig”. Cu alte cuvinte, locul de amplasare al culei nu a fost de la început cel actual. Al doilea aspect interesant este semnătura de sub mențiunea care certifică aprovizionarea pe șantier cu respectivele materiale. Aceasta aparține arhitectului A. Păunescu[4], cel care a realizat și planul inițial al Bisericii cu hramul „Sfinții Apostoli” de pe strada Eroilor. Să fi avut și arhitectul Păunescu un cuvânt de spus în ceea ce privește planul culei? Mai degrabă putem presupune că implicarea acestuia s-a rezumat la îndeplinirea obligațiilor de serviciu, având în vedere că în anul 1925 era angajat al Serviciului Tehnic Comunal al Primăriei Târgu-Jiu, pe al cărei ștat de plată apare[5].

Pe 30 decembrie 1925[6], I. Doppelreiter mai solicită plata unei sume de 12.825 lei, justificată printr-un deviz[7] care cuprinde „nisip adus la Culă din grădina publică” și „var adus în bulgări”.  

Între timp, dată fiind destinația noii construcții din Grădina publică, Direcțiunea Liceului „T. Vladimirescu” transmite Primăriei Târgu-Jiu adresa nr. 652 din 18 august 1925[8], prin care înaintează procesul-verbal de instituire a unui „muzeu etnografic al Județului Gorjiu”, document cu valoare de „act de fundație”. Respectivul proces-verbal[9] are trei pagini și este datat 22 mai 1925. În cuprinsul său se arată motivația înființării muzeului: „Întru cât încă din anul 1894, 16 Iulie exista în acest oraș un muzeu al Gorjului cu caracter mai mult istoric, operă a lui Alexandru Ștefulescu […] pe baza acestei tradiții și bazați pe considerentul că județul Gorjiu prezintă caracterul specific românesc, în puritatea lui, am luat inițiativa înființărei unui muzeu…”. Se stabilește și componența „comitetului activ […] prin calitatea funcțiunei/ lor fiecare membru, iar nu a persoanei”, fiind nominalizați reprezentanții autorităților civile „cari să aibă îndatorirea de a contribui cu autoritatea lor la lucrările de constituire a unui muzeu complect” și reprezentanții corpului didactic secundar din localitate. Semnează șapte persoane: prefectul județului, primarul orașului, protoereul județului, revizorul școlar, directorul liceului, directorul școlii normale și profesorul de geografie.

            Lucrările la noua clădire a muzeului continuă și în anul următor. Astfel, pe data de 17 aprilie 1926, Liga Națională a Femeilor Române, secția Gorj, înștiințează primăria printr-o adresă înregistrată sub nr. 1676[10], că Ministerul de Interne a dat un ajutor de 250.000 lei. O notă olografă[11] asociată adresei respective, către casierul primăriei, indică acestuia și sursa de plată: „Pană la Modificarea Bugetului sunteți invitat ca din numerar de lei 800.000 ce ați încasat în baza ordinilor nostre […] să plătiți Doamnei Președintă a ligei Națională a Femeilor Române Secția Gorjiu, suma de lei 250.000 suvențiunea acordată de Ministeru de Interne…”.

            O lună mai târziu, printr-o adresă înregistrată la primărie cu nr. 2173 din 15 mai 1926[12], Arethia Tătărescu solicită plata sumei de 40.000 de lei. Conform referatului de pe verso-ul paginii, suma respectivă era prevăzută la „art 23 al Bugetului pe anul 1926” ca subvenție acordată Ligii.

            Deoarece se apropia data inaugurării muzeului, în 10 august 1926 Arethia Tătărescu se adresează directorului Liceului „Tudor Vladimirescu” „cu o scrisoare lămuritoare, prin care lua asupra sa întreaga responsabilitate ce decurgea dintr-un asemenea demers”[13] și prin care solicita să i se predea „obiectele ce ne-ar interesa și care au mai rămas din acel muzeu pentru a le putea expune și supune examinării și clasării ce se va face de către D. Tzigara Samurcaș, inspectorul muzeelor Țării care va sosi în curând în orașul nostru. Inaugurarea muzeului va avea loc în ziua de 5 septembrie a.c. De obiectele predate se va încheia Proces-verbal în dublu exemplar, unul rămânând în arhiva noastră, altul în arhiva muzeului. / Președinte, ss/ Aretia Tătărescu”. Scrisoarea poartă și rezoluția directorului liceului: „Aprobat mutarea muzeului prin proces verbal, 13 august 1926, ss/ Archir Iancu”. Iată că înființarea acestui local ce urma să găzduiască Muzeul Gorjului era un eveniment care stârnea interes la cel mai înalt nivel.

            Un articol publicat în ziarul „Gorjanul” din 8-15 septembrie 1926 și intitulat „Inaugurarea Muzeului regional «ALEX. ȘTEFULESCU» din Tg.-Jiu”[14] aduce câteva informații prețioase cu privire la deschiderea noii clădiri din Grădina publică.

Autorul „Mohor” (pseudonim sub care publica proprietarul ziarului, Jean Bărbulescu), observă cu multă inteligență și delicatețe modestia președintei Ligii Femeilor Gorjene, care „fuge de reclamă”: „Muncește numai, muncește stăruitor, aleargă, se frământă, dându-și bine seama că faptele plătesc mult mai mult decât meșteșugitele vorbe, decât frumoasele discursuri, decât toate teoriile fără exemplu”. Iată, deci, una dintre explicațiile pentru „inaugurarea în cerc absolut restrâns, liberal” a clădirii începute cu peste un an în urmă.

            Mohor menționează, totuși, prezența la eveniment a prefectului județului, a parlamentarilor, a șefilor serviciilor publice și a ministrului de război, generalul Mircescu, „care a fost câteva zile oaspetele d-lui Tătărescu – însă nu oficial, ci în mod absolut particular”. Foarte posibil ca atmosfera politică la nivel central să nu fi fost foarte favorabilă liberalilor[15], și Gheorghe Tătărescu să nu fi dorit să stea de vorbă cu prea mulți ziariști curioși, devreme ce autorul articolului strecoară o subtilă aluzie că „poate ar fi trebuit invitată și presa locală, chiar cea… ne-liberală”.

Adina Andrițoiu


[1] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 46/1925, fila 9.

[2] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 46/1925, fila 9 (verso).

[3] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 46/1925, fila 10.

[4] Anghel Păunescu a fost un arhitect român, originar din Târgu-Jiu, care a realizat planurile a numeroase clădiri istorice din Târgu-Jiu și Constanța, unde a locuit mare parte din viață (http://www.verticalonline.ro/stefan-dobruneanu-figura-trebuie-uitata-6).

[5] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 1/1925, fila 8 (verso).

[6] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 46/1925, fila 11.

[7] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 46/1925, fila 12.

[8] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 46/1925, fila 6.

[9] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 46/1925, filele 7 și 8.

[10] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 40/1926, fila 1.

[11] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 40/1926, fila 2.

[12] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 40/1926, fila 3.

[13] Cârlugea, Zenovie, Deju, Zoia Elena, op.cit., p.95-96.

[14] Biblioteca S.J.A.N. Gorj, Colecția ziarului Gorjanul, anul III, nr. 33-34, 8-15 septembrie 1926, p.3.

[15] Guvernarea liberală a lui Ion I.C. Brătianu s-a întrerupt între martie 1926 și iunie 1927. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Na%C8%9Bional_Liberal_(Rom%C3%A2nia)#24_mai_1875,_na%C8%99terea_Partidului_Na%C8%9Bional_Liberal).

Comments are closed.