O altfel de istorie despre trecutul Gorjului (II)

Loading

În cele ce urmează, vă propunem câteva date despre originile satului Ceauru din judeţul Gorj, unul dintre cele mai vechi din judeţul Gorj. De foarte multe ori, o istorie a numelor locuitorilor ne dă o imagine foarte interesantă despre trecut.

Din a doua parte a secolului al XIX-lea, nou-născuţii din zonă veneau la Primăria Comunei Ceauru
Din a doua parte a secolului al XIX-lea, nou-născuţii din zonă veneau la Primăria Comunei Ceauru

Numeroase alte nume ale locuitorilor de aici au provenit de multe ori şi de la meseria sau profesia pe care aceştia o practicau în decursul timpului ca de exemplu: CROITORU, FERARU, MURARU, OLARU/ULARU, PESCARU, POPESCU provenit de la popă/preot, PURCARU, ROTARU şi STUPARU. Alte nume le-au luat unii din locuitori după localitatea sau satul de unde au venit aici, acestea fiind nume ca: STOLOJANU din Stolojani, STRINU care fiind ţigan nomad probabil nu a putut fi identificat un loc al său natal sau TĂMĂŞESCU vechi nume derivat din TĂMAŞ şi provenit din Tămăşeşti.
Unele nume provin însă şi de la unele semnalmente fizice ale locuitorilor astfel: BÂZU transformat din Buză, BONDOC transformat din Bâgu sau Bugău, LUNGU, MICUL devenit ulterior MILCU, NEGRU transformat în NEGREA, ROŞOIU provenit de la ROŞU, ŞCHIOPUL sau ŞTIRBU. LUCEAN este nume transformat din porecla LUCEA şi venit probabil din Copăceni, apare în satul Ceauru în jurul anului 1840 iar ŞENDROIU este venit probabil pe la începutul secolului al XIX-lea din actuala comună Dăneşti satul Brătuia.
Pentru începutul acestei perioade mai găsim şi numeroase nume care ulterior au dispărut ori prin deces fără urmaşi pe linie paternă ori prin părăsirea localităţii sau din anumite motive prin schimbarea numelui, printre acestea numărându-se: BĂLĂ, BÂRLAN transformat în BURLAN, BERCA, BOTOAŞCĂ, BRĂILĂ devenit BRĂILOIU, CÂRĂ, CĂRĂE fost şi CĂROI, CEAUŞESCU de la CEAUŞ, CHIŢUL, CORĂ, DĂESCU, DĂNILĂ transformat în MILCU ulterior MILCULESCU, FÂRŢĂ, FRUNZĂ, IVĂNIŞI, PĂTRAŞCU probabil devenit BUICU, PIU/PUI, PLĂVIŢU fost preot, RUIU, TÂRCIU, TATU, VLĂDĂIANU şi ZOIŢOIU/JOIŢOIU provenit de la JOIŢA.

Situaţia din satul Tămăşeşti-Moşneni

Satul Tămăşeşti – Moşneni aşa după cum rezultă şi din denumirea acestuia era locuit în marea majoritate de ţărani moşneni ce deţineau pământuri, astfel că aproape toţi erau agricultori – tăblaşi, aşa cum sunt specificaţi în aceste registre, excepţie făcând preotul Popescu Dumitraşcu şi boierul Milotin fiul preotului Dumitraşcu.
Familii mai vechi şi mai mari ale satului erau în acea perioadă: ARMEGIOIU posibil transformat din Armega, BÂLTEANU nume vechi de familie, COPACI nume vechi de familie provenit din poreclă, FERARU după meserie, MAGDOIU apare pe la începutul secolului al XIX-lea iar numele provine din poreclă de la prenume feminin MANDA/MĂNDOI, MELECA venit probabil din Corneşti, OLARU/ULARU după meserie, PÂRVULESCU transformat din PÂRVU, POPESCU de la meserie popă/preot, PRUNĂ poreclă devenită nume fiind folosit uneori Prun, ROŞOIU poreclă de la Roşu, SAMFIROIU/SANFIROIU de la prenume feminin Samfira/Sanfira, SCOREI nume vechi provenit din poreclă, STOICHIŢOIU de la prenume feminin Stoica/Stoichiţa, TOBĂ nume vechi din poreclă, TOMULESCU de la prenume masculin Toma, ŢUCULINĂ fost POPESCU, TUDORESCU de la prenume masculin Tudor, UDROIU poreclă transformată, veniţi probabil din Băleşti/Rasova, UNGUREANU nume vechi posibil venit de peste munţi, VIZANTIE nume vechi din poreclă şi VEZURE provenit de la animalul viezure veniţi probabil din Stolojani.
Alte familii dintre care unele dispărute din anumite motive de-a lungul timpului erau: ARMĂŞOI de la armaş, ARMEANU venit probabil din Armenia sau din poreclă, AVRĂMOI provenit de la Avram, BĂLĂŞOI de la Bălaşa, CHIRTOC nume vechi provenit din poreclă, CROITORU nume provenit de la meserie, DANILOIU provenit de la DANIL, DEZROBITU dezrobit al unei mănăstiri sau chiar boieresc, GÂNDAC poreclă transformată în nume, GOCIU poreclă transformată în nume, JUGRAVU/ZUGRAVU de la meserie, venit din Băleşti, MĂLĂESCU venit din Băleşti, MAZILU îşi folosea denumirea funcţiei şi ca nume, PREDA de la prenumele feminin, PRIESCU venit ulterior din Corneşti, RĂDUŢOI de la prenumele Radu/Răduţ, RÂURATU venit ulterior din Băleşti, RUGINĂ posibil de la apa din acest sat ce purta acest nume în trecut, ŞTEFĂNOIU derivat din ŞTEFAN şi TĂNĂSOIU derivat din Tănasie.

Dan Cismașu

One Comment on “O altfel de istorie despre trecutul Gorjului (II)”

  1. ptr. d-nu dan cismasu Presupunerea ca Tanasoiu din Balesti Ceauru, tamasesti deriva din tanase e total gresita, am rude in toate cele trei sate si documente scrise cu numele pana la 1851 iar in alte scrieri pe care nu le posed dar le-am citit figureaza numele tanasoiu si la 1725

Comments are closed.