Mișcarea „Tribuniștilor” din Corneștii Gorjului (IV)

 64 total views

Ne apropiem de centenarul mișcării culturale născute în 1917 în comuna Cornești. Între 1917-1924 în comuna Cornești(satele Cornești, Găvănești, Stolojani și Tălpășești) s-a dezvoltat cea mai spectaculoasă mișcare culturală dedicată țăranilor din toată Oltenia, rolul cel mai important revenind lui Gheorghe Găvan-Jaleș din Tălpășești și lui Grigore Copotoiu din Bălești. Mișcarea “Tribuna”, așa cum ați mai putut citi în paginile “Verticalului”, a fost făcută de un grup de tineri învățători și studenți.

Gheorghe Gârdu a reușit în 1990 să reia apariția revistei “Crinul Satelor” cu un număr pe an
Gheorghe Gârdu a reușit în 1990 să reia apariția revistei “Crinul Satelor” cu un număr pe an

Pentru zorii perioadei interbelice, “Crinul Satelor” a fost o revistă necesară și uneori singura sursă de informare a satelor. Revista nu a apărut decât patru ani dar ecoul cultural al acesteia a depășit spațiul și timpul acelei perioade. Semn că și-a atins obiectivele, revista nu a fost sprijinită de autorități ba, mai mult, colaboratorii acesteia din rândurile învățătorimii au fost amenințați și chiar siliți să se retragă.

Ecoul “Crinului”

Mișcarea culturală apărută pe Jaleș s-a întins rapid și în alte localități ale zonei dar și în țară. Printre sucursalele foarte îndepărtate, citată în nr 8/august 1923, se număra cea de la Tortoman-Constanța. De fapt, încă din 1920, “Crinul Satelor” făcea schimb de reviste cu “Datina” din Drobeta Turnu Severin, “Zori de zi”-Râmnicu Sărat, “Munca intelectuală”-Buzău, “Lumina satelor”-Craiova, “Gazeta școalei”-Craiova, “Izvorașul”-Bistrița-Mehedinți, “Vlăstarul”-Târgoviște, “Răsăritul”-București, “Florile Dalbe”-Bârlad ș.a.
Că revista trecuse dincolo de granițele județului vedem de la abonații din Mehedinți, Vâlcea, Dolj, Constanța dar și scrisorile primite de la diverși parteneri care solicitau mai multe informații despre cele ce se întâmplau la Gorj în ideea de a se prelua exemplul.
Tot din 1923 denumirea Societății s-a schimbat în Liga “Crinul”, aceasta propunându-și în special înființarea de cămine și biblioteci sătești cu scopul: “să răspândească cultura și dragostea de carte în masele poporului”. De fapt, încă de la 3 ianuarie 1921, a fost convocată o consfătuire la Școala Arcani cu scopul de a lărgi activitatea societății și a îmbunătăți conținutul revistei, prin publicarea unor probleme științifice, literare și didactice, pentru a contribui și la ținerea la curent a intelectualului de la sat cu noutățile ce apăreau în aceste domenii. Mult timp s-a cochetat cu ideea apariției unui supliment umoristic și satiric “Spinul satelor”, idee blocată de închiderea revistei la sfârșitul anului 1923.

Sfârșitul

Numărul din decembrie 1923 a fost ultimul din seria veche a revistei. Era clar că partea materială devenise o problemă insurmontabilă. În scrisoarea deschisă din acest număr, Gheorghe Găvan Jaleș scria: “Numai cu inima și cu sufletul tipografiile nu ne lucrează și…ce altceva putem noi să dăm? Ce altceva când noi înșine suntem săraci și obișduiți?”
Povestea devenea tragică în cursul anului 1924. Gheorghe Găvan Jaleș se îmbolnăvește grav dar soarta lui pare pecetluită prin dispariția în condiții absolut speciale-înghițit de valurile mării la Constanța-a celui mai apropiat colaborator, Grigore Copotoiu. Mai mult, se trezește în situația în care Societatea este patronată de o altă persoană care împrumutase familiei lui, fără știrea acestuia, a 5000 de lei pentru a-și căuta sănătatea. La 24 decembrie 1924 Gheorghe Găvan Jaleș murea în urma bolii de care suferea.
Același Grigore Pupăză, care i-a prins în viață în jurul anului 1960 pe învățătorii pensionari Gh. Găvănescu și Gh. Lăscăteu, membrii ai “Tribunei”, ne-a lăsat câteva informații interesante despre problemele pe care le-au avut că au scris în “Crinul Satului”. Astfel, cei doi își aminteau că erau chemați deseori la Revizoratul Școlar Gorj și li se punea în vedere “să fie mai temperați în articole”.
Gheorghe Găvănescu relata faptul că a fost amenințat de revizorul școlar Cioată cu darea afară din învățământ dacă nu își vede de treabă, fapt care l-a determinat să nu mai scrie în ultimele numere din 1923. Toate aceste probleme și multele altele au blocat apariția “Crinului Satelor”.

Un nou început

Munca lui Gheorghe Găvan Jaleș a fost continuată la Brădiceni de unul dintre apropiații săi, învățătorul Ion Buligan. Acesta a început cu un cerc folcloristic la Brădiceni iar de la 1 noiembrie 1924 cu revista “Buciumul” care a avut 38 de numere lunare, adică apariții până la finalul anului 1927.
Începând cu anul 1990, revista “Crinul Satelor”  a fost reluată la Târgu-Jiu grație eforturilor regretatului Gheorghe Gârdu și a mai tinerilor lui colaboratori Ion Cepoi și Constantin Popescu.