Marea Unire, de pe câmpul de luptă și până la Trianon

 974 total views

A apărut recent cartea ”Centenarul României Mari, admirabila poveste a unui neam” semnată de profesorul și publicistul Cornel Șomîcu. Este vorba de strângerea într-un volum a materialelor publicate în săptămânalul VERTICAL ca urmare a unui proiect editorial de mare anvergură derulat în ultimii ani. Apărută cu sprijinul Fundației Cultural-Științifice ”Gheorghe Magheru” și a Asociației ”Școala Gorjeană”, cartea se constituie într-un veritabil eveniment editorial.

O carte necesară

 Cunoscandu-l bine pe domnul  profesor Cornel Șomîcu, autorul prezentului demers cultural, aș putea spune că nu mă surprinde inițiativa sa.  De altminteri, domnia sa este un istoric cunoscut din perspectiva numeroaselor studii și articole publicate dar, mai cu seamă, prin cartile care au scos în evidență „Mostenirea Magherilor ” și prin activitățile în cadrul Societății de Științe Istorice- filiala Gorj.

   Ceea ce surprinde, de această dată, este haina pedagogică ce îmbracă volumul și substanța istorică prezentată, un lucru tot mai rar în zilele noastre. În acest caz, influența catedrei de istorie, confruntată cu nenumărate obstacole în ultimele decenii, este definitorie în alegerea discursului tematic.

După cum însuși autorul precizează, avem în față o culegere de articole publicate episodic într-o rubrică a ziarului „Vertical” sub un titlu care îmbie spre luare aminte:”Din istoria Centenarului României Mari „. 

Materialele sunt bine structurate, urmând o linie cronologică, pe de o parte, iar de altă parte, un substrat spațial care integrează armonios faptele istorice locale într-un cadru general, national. Grija pentru respectarea adevărului istoric, precum și un oarecare gol istoriografic actual, îl determină  pe autor, ca în debutul înșiruirii documentare, sa vină  cu câteva precizari despre „momentul Trianon”.De această dată, remarcăm inteligenta echilibrului cu care sunt prezentate datele istorice, după  cum bine îi șade istoricului, „sine ira et studio”.

Documentarea este una serioasă. Arhive, documente inedite, lucrari de specialitate ale unor istorici consacrați, precum Ioan-Aurel Pop, Ioan Scurtu, Sorin Cristescu,Ion Bulei, Keith Hitchins, dar și o abordare actuală prin citarea unor surse din format electronic, creează o imagine autentică, clară  și accesibilă asupra materialului prezentat.

Succesiunea cronologică a faptelor istorice prezentate are și beneficiul deplin al unei logici bine structurate.Debutul cu analiza tratatului de pace nu este, nici în  acest caz, întâmplător. Este, de fapt, un discurs istoric elegant, în care folosirea citatelor are rolul de a ține cititorul aproape de realitatea istorică. 

Preliminariile razboiului, dinastia regală, intrarea Romaniei în război, desfășurarea fronturilor, regimul de ocupație, situația social-economică, primele victorii, eroii neamului, încheierea războiului, tratatele de pace, sunt rând pe rând analizate în articolele săptămânale dar, seriozitatea cu care a fost abordat fiecare în parte, a facut posibilă alăturarea acestora într-o structură  omogenă, fără  mari intervenții. 

Momente ale istoriei nationale aflate în legătură cu Gorjul, eroi locali, mai mult sau mai puțin cunoscuți, frecvența toponimiei locale, sunt , încă  de la prima vedere, tot atâtea argumente pentru a răsfoi această veritabilă cronică a istoriei locale de acum un secol.În plus, fotografia document,bine aleasă, fără exagerări, nu face altceva decât să păstreze aroma epocii.

În concluzie, avem de a face, cu o crestomatie jurnalistică reușită, un suport modern de curs pentru istoria locală, dar și un instrument util in mâna oricărui binevenit în Gorj, pentru a-i lămuri locurile și oamenii de aici, de acum și de altădată, dar, cu folos, si pentru orice pasionat de istorie.

Trianonul și amintirea lui

”Cu doi ani în urmă, am derulat în paginile săptămânalului ”VERTICAL”, ediții print și online, un proiect editorial dedicat mărețului moment de istorie națională de la 1918  pentru elevii din învățământul preuniversitar gorjean. Elevii de gimnaziu din județul Gorj au fost familiarizați cu momentele importante din Istoria Centenarului, inclusiv elementele de istorie locală, rezultatele fiind încurajatoare.Peste 300 de elevi din 29 de școli gimnaziale din Gorj au participat în cursul lunilor octombrie și noiembrie 2019 la Concursul de Istorie ”Centenarul unirii Bucovinei și Transilvaniei cu România. Anul 1919 în istoria românilor”, ediția a II-a. Proiectul dedicat marcării unui moment fundamental din istoria națională a fost  implementat de Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu” și Asociația ”Școala Gorjeană” în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale și filiala Gorj a Societății de Științe Istorice sub egida Ministerului Culturii și a Consiliului Județean Gorj.

Cartea de față este o parte a suportului bibliografic utilizat.S-au strâns până la urmă 33 de articole de presă și alte contribuții pe care le găsim acum reunite într-o carte care apare cu sprijinul Societății de Științe Istorice Gorj, Fundației Cultural-Științifice ”Gheorghe Magheru” și Asociației ”Școala Gorjeană”.

Lucrarea apare în anul 2020, la exact un secol de la momentul Trianon.  Astfel, la 4 iunie 2020, se împlinesc 100 de ani de la semnarea, la Palatul Trianon de la Versailles, a Tratatului care consfinţea recunoaşterea, de către Marile Puteri, a Unirii Transilvaniei și a unei părți a Banatului cu România, un lucru împlinit deja prin actul Unirii de la 1 decembrie 1918, dar care nu fusese recunoscut de către Ungaria. Tratatul, cu o semnificaţie aparte pentru istoria ţării noastre, a fost semnat de către puterile aliate  învingătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, pe de-o parte, și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, ieşit învins în urma războiului.

După cum știm, Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat  – Ungaria – cu vecinii săi – Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (devenit Iugoslavia), Austria, Cehoslovacia şi România, a consfințit existența unui stat maghiar independent – un ideal încă din vremea Revoluţiei din 1848 – dar nu în frontierele pe care aceştia le doreau. Din această cauză, Tratatul de la Trianon avea să devină, în mentalul colectiv ungar, drept o catastrofă pentru naţiunea maghiară şi este, an de an în jurul datei de 4 iunie, prilej de nostalgii pentru poporul vecin. În fapt, la 4 iunie, Ungaria marchează, an de an, „Ziua Coeziunii Naționale”.”(Cornel Șomîcu)

Prof. dr. Albinel Firescu