A văzut de curând lumina tiparului lucrarea ”Gorjul și Casa Regală a României”, o nouă apariție editorială sub semnătura istoricului Gheorghe Nichifor. Aflăm din această importantă contribuție istoriografică că practic toți monarhii României, dar și alți membrii ai Casei Regale, au avut legături cu Gorjul pe care l-au vizitat și admirat. Gheorghe Nichifor, poate cel mai important istoric al Gorjului la acest moment, se dovedește același neobosit căutător în arhive, cititor al presei de ieri și de azi, un enciclopedist în privința trecutului acestor meleaguri.
Cine s-ar fi gândit că o carte despre trecut, în cazul nostru despre legăturile Gorjului cu Casa Regală a României, intră brusc în actualitate printr-un eveniment petrecut mai zilele trecute? Principele Nicolae, văzut de însuși regele Mihai ca un urmaș al său, a venit în Gorj unde a primit o lecție de istorie pe viu chiar de la autorul cărții. Gheorghe Nichifor i-a vorbit principelui despre istoria Casei Regale, despre legăturile cu Gorjul dar și despre similitudini tulburătoare, dragostea pentru automobile dar și urmașii pe linie feminină, prințul așteptând o fetiță.
În paginile cărții găsim amănunte despre monarhii României și vizitele lor în Gorj, cu o mențiune specială despre regina Maria, o mai veche preocupare istoriografică a autorului. Regina Maria va vizita de mai multe ori Gorjul și Mânăstirea Polovragi, al cărei stareț-Corneliu Săbăreanu-îi va deveni duhovnic. Reținem și rolul jucat de suverană în popularizarea faptelor de arme ale eroinei naționale, Ecaterina Teodoroiu.
”Casa Regală a României a fost înființată de Carol I de Hohenzollern-Singmaringen în urmă cu mai bine de peste un veac și jumătate. Constituțiile, Independența, întemeierea Regatului, Marea Unire, modernizarea și dezvoltarea țării, salvarea statalității – toate acestea au în Coroană energiile lăuntrice ale înfăptuirii lor.„Familia mea și cu mine am muncit mult în ultimii 25 de ani de la căderea comunismului pentru o Românie democratică, prosperă, liberă și demnă. Nu vom înceta să facem acest lucru până la sfârșitul zilelor noastre, convinși fiind că instituția Casei Regale este parte a identității noastre statale și naționale” – spunea regele Mihai la 8 noiembrie 2014.Temeinicia construcției gândite în 1866 a fost demonstrată de forța Casei Regale de a traversa Istoria, de a avea continuitate, indiferent de încercările și provocările vremii. Ea s-a înălțat cutezătoare deasupra necredinței unor români sau a încercărilor regimurilor autoritare de a o distruge. Ferdinand Întregitorul și soția sa Maria sunt în zilele noastre modele pentru tinerele generații, care află cum în momente de cumpănă sacrificiul personal este înainte de toate. Înlăturând de pe imaginea sa rugina tensiunilor politice și pasiunilor lăuntrice, Carol al II-lea ne apare drept un incontestabil susținător al culturii și educației românilor.Un atent păstrător al proiectului inițiat de Carol I este regele Mihai I, personalitate de anvergură care a străbătut istoria cu demnitate, fără a se înclina, indiferent de presiunile dramatice pe care a trebuit să le suporte. Apărător al democrației și drepturilor cetățenești, ultimul nostru suveran a fost garantul stabilității și un autentic reper pentru toți românii din țară și de peste granițe.Am gândit „Gorjul monarhic”, pornind de la instituția „domniei”, specifică Evului Mediu, cu gândul la voievodul Litovoi, întemeietor de „prestatalitate” în regiunea Jiului de Sus. Din fuga condeiului, am enumerat o listă de alți voievozi, care mai mult sau mai puțin au avut relații cu județul nostru. Dacă anumite date și fapte stau sub semnul incertitudinii, datorită precarității documentare, sunt altele demonstrate, fără drept de tăgadă. Avem voiezi originari din Gorj, cu rude aici, sau care-și dorm somnul de veci în criptele noastre. Cei mai mulți au rămas în memoria posterității pentru ceea ce au lăsat moștenire: așezăminte religioase, civile și militare, danii, judecăți, bătălii victorioase etc.În ce privește „regalitatea”, în varianta sa modernă, Gorjul s-a bucurat de prezența tuturor reprezentanților dinastiei Hohenzollern, aflați pe tronul României: Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I. Mai mult, chiar membri ai Casei Regale, cum ar fi regina Maria, principesa Ileana și principele Nicolae, sau mai recent regina Ana și principesa Margareta, au admirat splendorile acestor locuri.Indiscutabil se detașează ultimul dintre ei, Mihai I, prezent în Gorj ca principe-moștenitor (Mare Voievod de Alba-Iulia), rege și ex-rege. Cartea a preluat informațiile disponibile, încercând un „parcurs” unitar, pasibil de a contura emoții și atașament față de o lume ce pare a se îndepărta tot mai mult de noi. Monarhia românească, desigur cu excepțiile bine cunoscute, a însemnat echilibru, atitudine, atașament, patriotism, modernizare și dezvoltare. Din fiecare domnie a ajuns câte ceva și la Gorj.Locuitorii acestui meleag, la rândul lor, au trăit, cei mai mulți, în spiritul atașamentului față de Tron. De la oamenii simpli, până la cei politici sau de cultură, cu toții s-au exprimat în acest sens. Fie gândind numai la Ecaterina Teodoroiu, Gh. Tătărescu, N. Hasnaș, Gr. Iunian, Petre Petrescu și am spus deja câteva nume reprezentative, având legături profunde în diverse momente istorice, cu familia domnitoare.Prezenta lucrare nu se dorește o pledoarie pentru o formă sau alta de regim politic. Conducătorii, de orice orientare ar fi, aparțin volens-nolens istoriei noastre milenare. Trebuie să le cunoaștem înainte de toate faptele, la rândul lor, mai bune sau mai rele, și să ne formăm convingerile în cunoștință de cauză.Într-o lume asaltată de informații, conturarea științifică a unor problematici și teme istorice locale este absolut necesară. Ca orice meleag, Gorjul are nevoie în conservarea și perpetuarea identității sale de asemenea abordări. Este crezul nostru constant, pe care-l impunem cercetărilor noastre, inclusiv în cazul prezentei lucrări.”, scrie Gh. Nichifor în deschiderea cărții ”GORJUL ȘI CASA REGALĂ A ROMÂNIEI”(2020)
