Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Mânăstirea “Sfânta Ana” Orşova, opera unui ziarist care şi-a spălat păcatele

Mânăstirea “Sfânta Ana” Orşova, opera unui ziarist care şi-a spălat păcatele

Submitted by on 27 August 2014articol citit de 1,643 ori | No Comment

Pamfil Şeicaru a fost poate cel mai important ziarist al perioadei interbelice, proprietarul şi directorul ziarului „Curentul”. Acuzat de multe lucruri mai puțin legale, mai exact că și-a ridicat imperiul media pe șantaj, Pamfil Șeicaru a lăsat în urma sa, pe lângă o operă scrisă remarcabilă și o mânăstire în preajma Dunării la Orșova. Mânăstirea ”Sfânta Ana” din Orșova este un așezământ monahal de măicuțe abia din 1990 și este vizitată anual de sute de mii de turiști. Pentru gorjeni acest așezământ monahal este și mai important deoarece a început acum 24 de ani cu opt măicuțe aduse de la Mânăstirea Tismana.

Mânăstirea ”Sfânta Ana” este situată  într-un cadru natural special creat de Dunăre, Golful Cerna și înălțimile din zonă

Mânăstirea ”Sfânta Ana” este situată într-un cadru natural special creat de Dunăre, Golful Cerna și înălțimile din zonă

Mânăstirea „Sfânta Ana” din județul vecin are o poveste aparte deoarece deși construită între anii 1936-1939 prin efortul material al lui Pamfil Șeicaru în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial, a intrat în slujbă abia în 1990. De această amânare s-au făcut vinovați atât ierarhii Bisericii Ortodoxe Române din vremea respectivă cât și evenimentele politice,foarte mult războiul și regimul comunist.

Pamfil Șeicaru, o personalitate de excepție

Unul dintre cei mai mari ziariști interbelici, Pamfil Șeicaru (1894-1980) a fost una dintre cele mai de seamă personalităţi ale vieţii culturale şi politice din perioada menționată. Pamfil Şeicaru a debutat ca gazetar încă din perioada studenţiei, între anii 1914-1915 trecând pentru scurte perioade pe la publicaţii precum „Arena”, „Adevărul”, „Dimineaţa”, „Bucovina”, „Ţara mea”, „Neamul Românesc”, „Cuvântul” şi altele. După încheierea Primului Război Mondial, în aprilie 1918, s-a remarcat în paginile ziarului „Chemarea” cu un vehement articol intitulat „La răspântia oligarhiei”. În cei 62 de ani de activitate publicistică, în care s-a afirmat ca o autoritate în materie, Pamfil Şeicaru a scris peste 2500 de articole de analiză politică şi 10 volume de istorie europeană n care se regăsesc cu pregnanţă problemele României. Între anii 1928 – 1944 a fondat şi condus ziarul „Curentul”, înzestrat ulterior cu un edificiu monumental propriu şi cu o tipografie din cele mai moderne din lume în perioada amenajării ei (1935 – 1938). Din scrierile sale ni se relevă publicistul dotat cu o inteligenţă şi o putere  de penetraţie ieşite din comun, dar un spirit viu, incisiv şi intolerant, necruţător cu prostia, minciuna şi impostura. Ziarul „Curentul” a reapărut la Munchen, în Germania, între 3 ianuarie 1978 – decembrie 1980, seria a doua, caz unic în lume, ca o publicaţie să reapară după o jumătate de veac de întrerupere cu acelaşi director-fondator şi editorialist. Între anii 1932-1938, Pamfil Şeicaru a fost deputat în Parlamentul României, în două legislaturi.

Povestea Mânăstirii ”Sfânta Ana”

Fiind tânăr sublocotenent, în cadrul Regimentului 17 infanterie Mehedinţi, a participat la toate marile bătălii din timpul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916-1918), de la Orşova până la Mărăşeşti, remarcându-se ca un dârz combatant în luptele de la Cerna, Jiu şi Trotuş. Pentru meritele sale deosebite în luptele de la Cerna-Jiu a fost distins de Regele Ferdinand I al României cu titlul de Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”. La terminarea războiului, şi-a propus obţinerea unor resurse materiale pentru a aduce în eternitate memoria camarazilor săi, căzuţi în luptă, prin ridicarea unor monumente în locurile de crâncenă încleştare şi de supremă jertfă. Astfel, după 15-20 de ani, a dat curs generoaselor sale planuri şi a construit la Orşova Mânăstirea „Sfânta Ana”, la Mărăşeşti „Monumentul eroilor”, la Val du Roy (Franţa) „Troiţa Eroilor Români” iar la Stary Krk (Ucraina) „Troiţa Eroilor Români”. Din aceleaşi sentimente de stimă şi recunoştinţă faţă de eroii neamului, a subvenţionat cu îmbrăcăminte, hrană, întreţinere în şcoli, nenumăraţi copii orfani de război.
În anul 1990, mânăstirea „Sfânta Ana” a fost reamenajată prin grija Mitropoliei Olteniei şi redată circuitului monahal. A urmat îndeplinirea statornicei dorinţe  a lui Pamfil Şeicaru, aceea de a fi readus în ţară şi înmormântat la mânăstirea pe care el a ctitorit-o, eveniment petrecut la 20 octombrie 2005 când a fost reînhumat, pentru totdeauna, în pridvorul Mânăstirii „Sfânta Ana”. Pentru cei pasionați de istoriografie, un rol major în reabilitarea lui Pamfil Şeicaru a fost făcut de către ziaristul disident şi autoexilat, Victor Frunză, autorul volumului „Destinul unui condamnat la moarte. Pamfil Şeicaru”, apărută în anul 2001, tot el începând să editeze „tot ceea ce acest mare şi zbuciumat condei a scris de la părăsirea ţării, în 1944”.

Comments are closed.