Mănăstirea Lainici a îmbrăcat haină de sărbătoare vineri, 21 noiembrie 2014, cu prilejul sărbătoririi hramului bisericii vechi, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Slujba Sfintei Liturghii a fost condusă de Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei.
În cuvântul de învățătură, Părintele Mitropolit Irineu, a vorbit despre semnificațiile teologice ale praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului. “Sărbătoarea de astăzi este sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, a șederii în Templu, sărbătoarea binecuvântată a sfințirii ei și a copleșirii Templului, pentru că Preasfânta este mai mult decât Templu, ea este casă a lui Dumnezeu, a Dumnezeului Celui Viu, din care Fiul Tatălui și-a luat fire omenească. Venirea Maicii Domnului la Templu face să se sfințească acesta, și ea să devină Templu al Celui Preaînalt. Deci iată cum Dumnezeu pregătește un Templu poporului Său și apoi pregătește un Templu Fiului Său, prin Maica Domnului. Deci deodată, cele două temple, materiale și spirituale, se unesc, ca unul să primească de la celălalt sfințenie deosebită. Templul din Ierusalim primește sfințenie de la Maica Domnului, iar Tatăl cel Ceresc care a ales-o, încă înainte de a se naște ea, o pregătește neîncetat, ca să devină Casă a Fiului Său. Deci dacă Templul din Ierusalim era permanent acoperit de un nor luminos, simbol al Duhului Sfânt, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este permanent cuprinsă de Duhul Sfânt și pătrunsă de Duhul Sfânt, ca trupul ei binecuvântat să fie pe deplin sfințit și în așa fel pregătit să dea trup celui care avea să vină, Fiul lui Dumnezeu, pentru mântuirea noastră”, a subliniat Înaltpreasfinția Sa.
Tradiții
În continuare, Părintele Mitropolit Irineu a făcut câteva precizări legate de Nașterea și Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, episoade care, deși nu sunt descrise în Sfânta Scriptură, sunt cunoscute din Sfânta Tradiție, împărtășind aspecte atât despre viața Preasfintei Născătoare de Dumnezeu cât și despre Sfinții și Dumnezeieștii ei Părinți, Ioachim și Ana. “Maica Domnului s-a născut prin făgăduința lui Dumnezeu adresată părinților ei, Ioachim și Ana. Aceștia, care doreau cu tot dinadinsul să aibă roadă trupului lor și să lase în urmă moștenitori, s-au rugat ca orice Dumnezeu le va da, să fie închinat templului, să fie adus lui Dumnezeu. Și după făgăduință, a venit Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, din părinții ei, Ioachim și Ana, după legea omenească, naturală, după legea biologică, așa cum a lăsat Dumnezeu să se nască omul din tată și din mamă. Această naștere arată că Maica Domnului este din neamul nostru, este aleasă dintre oameni ca să fie mamă a Dumnezeului nostru. Nu s-a născut fără păcatul strămoșesc, căci tot ceea ce se naște din femeie, cum spune Psalmistul, “întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut Maica mea”. Însă drepții Ioachim și Ana, atât prin faptele și rugăciunile lor, cât și prin moștenirea pe care ei au avut-o de la strămoșii lor, au agonisit o putere dumnezeiască și un har deosebit, pe care l-au transmis Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”, a adăugat Mitropolitul Olteniei.