Judeţul Gorj la sfârşitul secolului al XIX-lea

Loading

Biblioteca Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale păstrează ,,Rapoartele anuale ale Prefecturilor de Judeţe asupra stării generele, financiare, economice şi administrative a fiecărui judeţ”, care reprezintă o oglindă fidelă a fiecărui judeţ, la trecerea de la un secol la altul şi un izvor preţios pentru orice istoric.

În perioada dintre secolele XIX şi XX sediul administrativ  al judeţului era în această clădire
În perioada dintre secolele XIX şi XX sediul administrativ al judeţului era în această clădire

Prefectul I. Carabatescu făcea la 1899 o descriere a judeţului Gorj: ,,Acest judeţ se împarte ca circumscripţiuni administrative, în patru plăşi, având 161 comune rurale şi una urbană, cea de reşedinţă. După ultimul recensământ, populaţiunea judeţului se cifrează la 167 691 locuitori, din care în oraşul de reşedinţă sunt 6053. După sex şi etate, după religiune şi naţionalităţi această populaţiune se divide: 43 786 bărbaţi, 45 498 femei, 39 619 băieţi, 38 788 fete; 166 783 creştini ortodocşi, 864 creştini catolici, 44 de rit mozaic; 166 783 români, 305 germani, 220 sârbi, 113 bulgari, 99 italieni, 71 unguri, 35 greci, 21 francezi, 44 evrei. Din întreaga populaţiune cu ştiinţă de carte sunt 11 289 bărbaţi, 1255 femei, 12 830 băieţi şi 862 fete. Din meseriile cu care se îndeletniceşte această populaţie se divide: 85 543 agricultori, 1621 industriaşi, 700 comercianţi (numai cei din oraş), 110 profesiuni libere, 980 funcţionari, 1000 servitori şi restul copii. După registrele actelor stării civile pe anul ce s-a sfârşit, mişcarea populaţiun ii se prezintă astfel: 4915 născuţi, 4846 morţi şi 890 căsătorii.

Situaţia la 1899

Ca institute de învăţământ avem în oraşul de reşedinţă un gimnaziu real cu 4 clase ordinare şi una divizionară, o şcoală primară de băieţi cu 4 clase ordinare şi 2 clase divizionare şi o şcoală primară de fete cu 4 clase. În comunele rurale avem 146 şcoli repartizate în 136 şcoli inferioare, 7 superioare şi 3 de cătun. În toate aceste şcoli sunt admişi băieţi şi fete. Pentru cele 146 şcoli rurale, din numărul de 19 776 de băieţi şi fete câţi s-au constatat prin ultimul recensământ în vârstă de a frecventa şcoala, s-au înscris numai 7603 băieţi şi fete, din care la finele anului s-au prezentat la examene 6334, s-au promovat 4481 şi au absolvit întregul curs primar numai 465. Corpul didactic din judeţ se compune din 153 învăţători, 6 institutori, 4 institutoare, 9 profesori şi un revizor şcolar.
În judeţ sunt două mânăstiri şi 3 schituri întreţinute de stat şi un schit care se întreţine singur. La una din acele mânăstiri, Tismana, onor. minister de culte şi instrucţiune publică a decis să stabilească un sanatoriu pentru elevi, în care scop a început restaurarea clădirilor căzute în ruină. La toate celelalte mănăstiri şi schituri se adăpostesc 6 ieromonahi şi 11 monahi în afară de celălalt personal care este laic. Biserici de mir parohiale sunt 142, iar filiale 276, din care se construiesc din nou 22 de zid şi 9 de lemn, iar în reparaţie sunt 7. La toate aceste biserici servesc 139 preoţi parohi, 34 preoţi supranumerari şi un diacon.
Serviciul sanitar, în judeţ se face de un medic primar, 4 medici de plăşi, 5 vaccinatori şi 4 moaşe. În 7 comune bântuite de febra tifoidă au fost 109 bolnavi şi dintre ei au încetat din viaţă 12. În 10 comune bântuite de angină difterică au fost 73 bolnavi şi dintre aceştia au sucombat 10; în 6 comune bântuite de variolă au fost 54 bolnavi şi au sucombat 8; în 48 comune bântuite de tuse convulsivă au fost 2642 bolnavi şi dintre aceştia au murit 270; în 20 de comune bântuite de rujeolă au fost 860 bolnavi şi dintre aceştia au încetat din viaţă 130 şi în o comună bântuită de dizenterie au fost 11 bolnavi, dintre care nici unul nu a pierit; după cum se vede dar numărul deceselor este prea neînsemnat în raport cu grozăvia boalelor cu care am avut să ne luptăm. Ca institute de asistenţă publică avem în judeţul nostru spitalul judeţean Târgu Jiu şi spitalul rural Petreşti de Sus. Spitalul judeţean are 45 de paturi, dintre care 6 înzestrate cu cele trebuincioase de domnişoara Eufrosina Săvoiu, dosebit de alte 6 paturi înfiinţate din anul 1896, pentru căutarea cu plată a bolnavilor mai avuţi. D-şoara Săvoiu pentru întreţinerea celor 6 paturi procurate de d-sa, contribuie în mod regulat cu lei 1200 anual. Spitalul rural care are 30 paturi se întreţine cu fondurile statului…”
Cristian Grecoiu