Vama Schela din judeţul Gorj (V)

Loading

În localitatea Schela din judeţul Gorj a existat un punct vamal încă din secolul al XVII-lea. În 1717 găsim un regulament vamal care confirma dările pe care trebuiau să le plătească cei care tranzitau spre Vâlcan, judeţul Hunedoara. Potrivit istoricului Dinică Ciubotea, mărfurile care plecau de la Calafat puteau să ajungă  la Târgu Jiu şi, de aici, prin pasul Vâlcan în Transilvania. Arhivele gorjene păstrează câteva documente relevante despre Vama de la Schela, acte de la începutul secolului al XIX-lea. În acest episod întâlnim şi pe strămoşul cunoscutului om politic gorjean Dincă Schileru, constandin Schileriu.

Localitatea Schela a avut vameşi încă din secolul al XVIII-lea
Localitatea Schela a avut vameşi încă din secolul al XVIII-lea

Continuăm serialul nostru despre Vama Schela şi locuitorii acesteia din vechime, mai ales că din această zonă a provenit Dincă Schileru, marele om politic gorjean. În cartea sa invocată în episodul trecut, istoricul Gheorghe Nichifor face o incursiune în istoria şi tradiţiile locurilor. Astfel, Schela a fost mai întâi Hrăboru, atestată documentar cu exact 425 de ani în urmă. Aici s-a organizat un punct de vamă, căruia i se spunea „Schela”, iar celor care îl deserveau „schileri „Hărăborenii”, cum li se spune în tradiţia locurilor, au fost oameni aprigi, utilizând la nevoie armele pentru a se apăra. Descrieri ale acestora găsim în opera lui Alexandru Doru Şerban: „Ei purtau la brâu salafuri pentru pistoale şi au fost scutiţi de dări către domnie fiindcă aveau obligaţia să crească şi să dreseze şoimii de vânătoare”. Gheorghe Nichifor a găsit chiar la Dincă Schileru câteva informaţii lămuritoare: „Unul dintre străbunii mei purta în salaf o măciucă de alamă pe care o numea el «Stanca». Într-una din zile turcul care administra comuna s-a apucat la ceartă înjurând şi ameninţând pe străbunul meu. Acesta a pus mâna pe Stanca, zicând: «Auzi tu, Stanco, cum mă înjură turcul?» Şi imediat s-a repezit la turc trântindu-l şi l-a bătut cu Stanca numai la ţârloaie de la gleznă până la genunchi, sfărâmându-i-le cu Stanca şi l-au dus într-un ogaş la Hărăbor”.

Strămoşii Schilerilor

Arhivele gorjene păstrează documente despre starea Vămii Schela şi implicarea strămoşului lui Dincă Schileru în vremea Regulamentelor Organice. Iată ce  scria Constandin Schileru autorităţilor judeţene în 1833:
„CINSTITA OTCÂRMUIRE JUDEŢUL GORJ
Plecat slug Costandin Schileriu
Porunca cinstitei otcârmuiri de supt n. 3006 cu plecăciune am primit-o zicele? poruncite am văzut ca pe dată după primirea cinstitei porunci să ne sculăm înpreună cu d. Vlăduţi Crăznariu vameşu aceşti schela Vâlcanu să venim la cinstita otcârmuire spre a da răspuns la cele ce vom fi întrebaţi fiecare cu plecăciune nu lipsii a încunoştiinţa cinstita otcârmuire că dumnealui vameşu Vlăduţi lipseşte trimis de dumnealui armaşu Ghiţe Zisu casieriu cinstitei carvasarale într-ale dumisale trebuinţe lăsându-m pă mine dumnealui vameşu Vlăduţu veichil spre căutatu huzmetului vămii pe locu dumisale pân va veni şi eu după datoriea însărcinării ce îmi easte asupra acestui venit al vămi cu supusă plecăciune nu lipsii a cere dezlegare cu poruncire de poci lăsa huzmetul vămi batalisit şi a veni după cinstita poruncă spre a nu rămânea eu la învinovăţire şi supt răspundere pagubi huzmetului după care dezlegare ce mi să va face într-acel minut voi fi şi următori cu a veni.
Costandin Schileriu                                                1833 iulie 4”

Punct şi de la capăt
Despre neamul moşnenilor Schileri,  „ce ne tragem din legendara familie a Hărăborenilor”, cum inspirat spunea autorul, vom reveni cu siguranţă ca urmare a tezaurului documentar care îl are Gorjul.  Aceştia, descendenţi din vameşii şi plăiaşii din pasul Vâlcan, alcătuiau, potrivit lucrărilor juridice de genealogizare, efectuate în baza „Codului silvic”, din 1910, toate familiile satului Schela înrudite între ele, îndreptăţite să-şi împartă drepturile de proprietate în obşti, după descendenţa din unul dintre cei şase „moşi mari”.

Dan Cismaşu
Cornel Şomâcu