Învăţământ, extremă urgenţă!

Loading

Cornel ŞomâcuO să încep acest editorial cu o constatare amară, preşedintele Băsescu are dreptate când spune că şcoala românească pregăteşte tâmpiţi. Am putea însă să extindem această aserţiune, avem învăţământul pe care îl merităm la investiţiile şi importanţa pe care i-o dăm ca stat. În timp ce miniştrii noştri cheltuie sume imense din banii statului pentru a se vedea la televizor, pentru sectorul Educaţie alocaţiiile bugetare scad într-un mod simţitor pentru că Ecaterina Andronescu nu este Elena Udrea, bineînţeles în relaţia cu preşedintele Băsescu. Nu dăm bani la învăţământ şi e foarte normal ca rezultatele acestui sector să fie din ce în ce mai reduse, adică tâmpiţii de care vorbea preşedintele.
În această vară ar trebui să aplicăm descentralizarea în mai multe sectoare, inclusiv în învăţământ, dar bani nu sunt nici pentru conservarea actualei situaţii dar pentru modificarea rolului unor instituţii. Criza ne-a făcut să acţionăm pompieristic şi să încercăm să bifăm acţiuni că aşa vrea unul sau altul dintre politicieni dar consecinţele ar putea fi dramatice. Societatea românească nu pare pregătită de descentralizare iar învăţământul românesc cu atât mai puţin, actualul proiect de descentralizare fiind doar o încercare mai degrabă nereuşită. Dacă tot e să trimitem  decizia în şcoli e bine să le dăm şi mijloacele să supravieţuiască, nu doar o subordonare faţă de primării care mai devreme sau mai târziu ar putea da banii pentru drumuri şi aducţiuni de apă decât la educaţie mai ales dacă primarul a fost tractorist.
Şcoala românească este acum o navă, ca să folosim o sintagmă dragă preşedintelui, în derivă. Deşi are un cârmaci cu experienţă şi animat de bune intenţii până la proba contrarie, şi vorbim aici de ministrul Ecaterina Andronescu, nava nu are o direcţie pentru că politicul a pătruns prea departe. Încercarea actualei conduceri a Ministerului Educaţiei de a aduce la lumină măcar o parte din impostura din învăţământul superior privat a atras replici din partea majorităţii clasei politice cu interese în zonă, măcar electorale dacă nu pecuniare. La cât sunt de porniţi domnii politicieni, nu este exclus ca actualul ministru să treacă în rezervă forţată, ca aşa e pe la noi pe la poale de Carpaţi.
Sectorul de învăţământ stă pe un butoi de pulbere atât din punct de vedere social, pentru că vor urma concedieri în sistem, cât şi organizatoric pentru că aplicarea propunerilor Ministerului Educaţiei vor bulversa sistemul. La fel de adevărat este că sistemul de învăţământ este prea conservator, reticient la schimbare şi supradimensionat. Este o logică când spui că nu e normal ca numărul de elevi să scadă iar cel al cadrelor didactice să crească. Cum la fel de anormal ni se pare să împânzim, conform legii, învăţământul gimnazial şi liceal cu absolvenţi de Spiru Haret, saltul de la grădiniţă sau şcoala primară la liceu şi la grade didactice făcându-se pe un test grilă mai puţin dificil decât cel pentru permisul de conducere.
Aşa că, domnilor politicieni, jos mâna de pe şcoală şi haideţi să facem ceva pentru viiitorul copiilor noştrii!