Presa vremii a păstrat în memorie momentul din toamna anului 1936, când Gorjul a fost acoperit de ape, inundațiile afectând cursul Jiului atât în județul Hunedoara cât și la Dolj. Pagubele din Gorj au fost imense, dar Guvernul Tătărescu a intervenit decisiv. Ziarul ”Curentul” a relatat pe larg drama trăită de gorjeni în articolul ”Jalea din gospodăriile gorjenilor”. Imaginea oferită de noi apărea în ziarul ”Curentul” din 6 noiembrie 1936.
Reporterii ziarului spuneau că asupra Gorjului s-a abătut ”mânia lui Dumnezeu”. Iată cum relata, câteva zile mai târziu, săptămânalul ”Curentul”, publicație națională, drama locuitorilor din județul premierului Gheorghe Tătărescu: ”Începând de Vineri, 29 Octombrie şi până Duminecă, 1 Noembrie, ploile torenţiale n-au mai contenit. Potopul acesta de ploae cât şi un val de căldură ce s’a abătut asupra judeţului Gorj, în ultimul timp au contribuit ca zăpada căzută de timpuriu pe muntele Parângului, să se topească şi să dea ocazie Jiului şi afluenţilor săi Amaradia, Gilortul, Tismana, Jaleşul şi altor râuri mai mici, să se răzbune crunt, aşa cum numai în vremurile vechi s’a mai pomenit.”(CURENTUL, vineri, 6 noiembrie 1936)
Reținem că, la acel moment, Gorjul era cel mai sărac județ din țară, cu un buget care nu trecea de 5 milioane de lei pe an, iar pagubele erau estimate la 50 de milioane de lei. Potrivit reporterilor ”Curentul”, ”au fost acoperite cu o mare de apă adusă de Jiu și de afluenții săi comunele: Bumbeşti, Porceni, Sîmbotin, laşi, .Turcineşti, Poiana, Roşia, Fărcăseşti, Vlăduleni , Isvoarele, Văleni, Novaci, Pociovaliştea, Bălceşti, Albeni, Ciocadia, Buzeşti, Sârbeşti, Alimpeşti, Stejărei, Câlnic, Sohodol ș.a.” Reporterii aveau să constate că ” Gospodăriile rurale au fost ruinate. Multe case au fost surpate din temelii. Sătenii nu şi-au putut salva decât vitele de plug, scoţându-le afară din sat pe terenuri mai ridicate, unde apa n’a putut ajunge.”
