În ceea ce priveşte evoluţia demografică a judeţului Gorj, prezentată şi cu alte ocazii, dar din alţi ani, ne-am hotărât a vă prezenta şi cea referitoare la anii 1911-1912. Situaţia o regăsim tot într-o lucrare aflată la biblioteca din cadrul Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, intitulată „EXPUNEREA SITUAŢIUNEI JUDEŢULUI GORJ PE ANUL 1911-1912”, prezentată Consiliului General Judeţean la deschiderea sesiunii ordinare din 15 octombrie 1912.
Populația Gorjului și structura acesteia
Suprafaţa teritorială a judeţului era de 4800 km2. Populaţia judeţului, conform datelor statistice, din perioada 15 septembrie 1911 – 15 septembrie 1912, era de 191047 „suflete în comunele rurale, la care se mai adaugă 9812 suflete populaţiunea oraşului Târgu-Jiu sau în total populaţiunea judeţului este de 200859 locuitori”. Dintre aceştia, bărbaţi erau 45342, femei – 47983, băieţi – 49761 iar fete erau 47961. Dintre care:bărbaţi căsătoriţi cu copii ………. 39097; idem fără copii…………………… 2350; văduvi şi văduve cu copii………. 3270; necăsătoriţi de la 21 ani în sus …. 7393 băieţi şi fete.
După Religie, erau 200492 creştini ortodocşi, 202 – catolici, 49 – israeliţi, 116 – mahomedani. După naţionalitate, erau: români – 199995, francezi – 3, italieni – 95, germani – 32, unguri – 48, greci – 18, bulgari – 101, români macedoneni – 142, români transilvăneni – 293, turci – 15, evrei – 50, armeni – 50, sârbi – 66.Ca şi contribuabili, în întreg judeţul erau 42379 în comunele rurale şi 3100 în comuna urbana Târgu Jiu.Ştiutori de carte erau 23580 bărbaţi, 3120 femei, 26301 băieţi şi 6573 fete. Fără ştiinţă de carte erau 141285. Aşa cum se poate observa, cifra celor neştiutori de carte era foarte mare, reprezentanţii locali luptând pentru alfabetizarea localnicilor, prin construirea de şcoli.
Numărul locuinţelor în întreg judeţul era, în comunele rurale – 43483, iar în comuna urbană Târgu Jiu – 2450. “Mare parte din aceste locuinţe sunt foarte rele. Trebuie neapărat îndemnată populaţiunea rurală să-şi facă locuinţe încăpătoare şi higienice”.
Ocupațiile gorjenilor
Ca şi fabrici, în judeţ se găseau fabrici de lemnărie în număr de 4, pive cu apă – 125, ferestrae – 54, fabrici de var – 15, fabrici de ţiglă – 2, fabrici de opinci – 3, fabrici de lumânări – 5, fabrici de cărămidă – 2, fabrici de frânghii – 1, fabrici de ţesătorie – 2, fabrici de olarie – 180, fabrici de ape gazoase – 5.
În judeţ aveau loc bâlciuri anuale, de obicei corespundeau unor sărbători, precum şi numeroase târguri.Astfel,:1) La Bumbeşti Jiu, între 21-24 februarie în fiecare an, şi târg în fiecare duminică;2) Bălceşti, între 18-25 martie;3) Cărbuneşti, între 22-29 august;4) Godineşti, între 5-15 august;5) Polovragi, între 16-23 aprilie şi 13-20 iulie;6) Petreşti de Sus, între 2-9 martie;7) Brădiceni, în fiecare duminică de la 1 noiembrie la 1 martie;8) Rădineşti, în fiecare duminică;9) Borăscu, în fiecare duminică; 10) Târgu Jiu, la 8 zile de la Înălţarea Domnului, 6-14 octombrie şi în fiecare joi.
Agricultura reprezenta una dintre cele mai importante activităţi ale locuitorilor judeţului Gorj, împreună cu creşterea animalelor. Astfel, conform datelor Serviciului Statistic Judeţean, din cea perioadă, în judeţ, în anii la care facem referire, au fost cultivate: grâu pe o întindere de 19454 hectare, cu o producţie de aproximativ 11 hectolitri la hectar; secară pe o întindere de 873 hectare cu o producţie de 7 hectolitri la hectar; orz şi orzoaică pe o întindere de 1218 hectare cu o producţie de 11 hectolitri la hectar; ovăz pe o întindere de 1058 hectare cu o producţie de 11 hectolitri la hectar; porumb pe o întindere de 59590 hectare cu o producţie de 10 hectolitri la hectar; în pe o întindere de 11 hectare dând o producţie de 9 hectolitri ca sămânţă şi 166 kilograme ca fuior la hectar; cânepă pe o întindere de 346 hectare, dând o producţie la hectar de 27 hectolitri sămânţă şi 144 kg fuior; fasole semănată în teren propriu pe o întindere de 36 hectare dând o producţie de 33 hectolitri la hectar etc.
“Zarzavaturile şi diferite legume s-au cultivat de săteni în cele mai multe comune proporţional fiecare cu necesitatea sa. Viile şi livezile de pruni în anul acesta au dat o recoltă neînsemnată din cauză că livezile de pruni au stagnat fiind atacate de omizi, iar în cea mai mare parte din judeţ viile sunt distruse de filoxeră. În unele zone s-au luat măsuri de replantarea viilor cu viţă americană, care acolo unde a ajuns la rod, dă rezultate satisfăcătoare.”
Cristina Vasiloiu