Gheorghe și Dorina Nichifor au primit premiul „AD Xenopol”

Loading

În această vară au fost acordate premiile Societății de Științe Istorice din România pentru anul 2015. Ca și în alți ani, istoricii gorjeni s-au regăsit pe lista laureaților pentru contribuțiile la dezvoltarea istoriografică. Lucrarea „Secvențe din viața cotidiană gorjeană în mărturii ale timpului (1954 – 1958)”, scrisă de istoricii Gheorghe și Dorina Nichifor, apărută la Iași, în anul 2015, a fost distinsă cu Premiul „A.D. Xenopol” al Societății de Științe Istorice din România.

Cartea gorjenilor a fost foarte apreciatț de istoricii din România
Cartea gorjenilor a fost foarte apreciatț de istoricii din România

Istoriografia gorjeană are din nou motive de mândrie, istoricii Gheorghe și Dorina Nichifor au adus un nou premiu județului Gorj prin lucrarea ”Secvențe din viața cotidiană gorjeană în mărturii ale timpului(1954-1958)”. Cartea scrisă de profesorii gorjeni se referă la o perioadă delicată din istoria națională, momentele ce au facilitat sovietizarea țării începută în perioadele anterioare. Reținem faptul că istoricii gorjeni au urmărit și momentele anterioare ale instaurării comunismului din România în alte două cărți foarte apreciate.
Despre evoluția României în această perioadă reținem chiar poziția autorilor față de perioada 1954-1958:”Dominația militară s-a realizat atât prin prezența Armatei Roșii, cât și prin continuarea preluării modelului sovietic de către sistemul militar și de securitate românesc. Pe această bază au ființat trupele de Securitate și de Miliție, utilizate masiv ca elemente de represiune în anii regimului comunist.
După moartea lui Stalin, în martie 1953, a continuat imixtiunea directă în problemele românești prin impunerea modelului sovietic al organizării de stat, prin supervizarea realizată de „specialiștii sovietici” prezenți la nivelul ministerelor, prin încheierea de tratate internaționale în conformitate cu interesele sovietice, prin dictarea sistemului de alianțe etc.
Din punct de vedere economic a continuat, până în 1956, exploatarea sistematică a resurselor țării noastre prin intermediul societăților mixte, sovromurile. Acestea cumulau cele mai rentabile întreprinderi românești, fiind administrate sub directa supraveghere a consilierilor bolșevici și a reprezentanților guvernului sovietic la București. Conducerea lor era sovietică, directorii generali și majoritatea funcțiilor-cheie, de asemenea, numai președintele Consiliului de Administrație era român. La Gorj, Sovrom Petrol a fost, de departe cea mai puternică întreprindere din zonă.
Deținând controlul asupra relațiilor internaționale ale țării noastre, U. R. S. S. a urmărit să obstrucționeze orice alte încercări ale României de a încheia tranzacții economice cu alte state, putând exploata în voie resursele noastre, atitudine care a influențat masiv și realitățile economice ale Gorjului.(…)
La Gorj, numărul de gospodării agricole colective sau de stat este relativ scăzut, dar constatăm eforturi de-a dreptul disperate de a constitui întovărășiri agricole, chiar dacă numărul membrilor acestora este redus. Datorită reliefului specific asemenea forme de colectivizare se vor experimenta în pomicultură, viticultură sau creșterea ovinelor, dar și în cultivarea cerealelor, acolo unde era posibil.(…)
Modelul uman în noul tip de societate a fost realizarea unui individ depersonalizat, dispus să „informeze” despre activitatea celor din jur, uneori chiar rude sau prieteni. Prin urmare, trădarea în interesul partidului devenea o virtute, în timp ce refuzul sau abținerea de a coopera cu Miliția sau Securitatea deveneau automat crime politice. Frica, mai întâi cultivată și apoi întreținută de poliția politică, a avut aceleași rezultate ca ale nazismului german. Arestările, la ore din cele mai neobișnuite, uneori fără motive credibile, aveau un efect devastator nu numai asupra victimelor și familiilor, ci și a altora din jur, cunoscuți sau nu. După eliberare, cei mai mulți dintre foștii deținuți politici refuzau din reflex să mărturisească despre regimul de anchetă sau detenție. De acest impediment ne-am lovit și în documentarea noastră, cei mai mulți dintre protagoniștii, ce mai trăiau după 1990, preferând să evite subiecte ce țineau de acei ani.(…)

Premiile SSIR

Premiile au fost acordate în cadrul Școlii de Vară intitulată ”Modernitatea românească în secolele XIX-XXI. Proiecte de țară – Patrimoniu – Istorie – Educaţie”, desfășurată la Agapia, jud. Neamț, în perioada 18-23 iulie 2016, sub organizarea Societății de Științe Istorice din România  și a Asociației Profesorilor de Istorie Neamț.

Premiul „A.D. Xenopol”
Gheorghe NICHIFOR, Dorina NICHIFOR, pentru lucrarea Secvențe din viața cotidiană gorjeană în mărturii ale timpului (1954-1958)
Mihai COTENESCU, pentru lucrarea Nicolae D. Cornețeanu – o viață dedicată progresului agriculturii românești
Constantin BĂRBULESCU, pentru lucrarea România medicilor. Medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la 1910

Premiul „Nicolae Iorga”
Dragoș SDROBIȘ, pentru lucrarea Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică
Rafael Dorian CHELARU, pentru lucrarea Congregația „De Propaganda Fide” și misiunea catolică din Moldova (secolele XVII-XVIII)
Florin IORDĂCHIȚĂ, pentru lucrarea Alegerile parlamentare în timpul domniei lui Carol I (1866-1914)

Premiul „Gheorghe Brătianu”
Ionuț BUTOI, pentru lucrarea Mircea Vulcănescu. O microistorie a interbelicului românesc
Dumitru TOMONI, pentru lucrarea Pionieri și uteciști împotriva lui Ceaușescu. Decembrie ‘89 în Timișoara
Camelia SANDU, pentru lucrarea Revolta din Suraia împotriva colectivizării – 1957

Premiul „Constantin C. Giurescu”
Ștefan GRIGORESCU, pentru lucrarea Răzvan vodă o figură tragică din cronica Țării Moldovei
Oltea RĂȘCANU-GRĂMĂTICU, pentru lucrarea Istoria Bârladului, 3 vol.
Nicolae MAGIAR, Eduard MAGIAR, pentru lucrarea Monografia municipiului Reșița

Premiul „Aurelian Iordănescu”
Nicolae IONESCU și colaboratorii, pentru lucrarea Învățământul vasluian
Vasile MIHĂILESCU, Ai văzut un Rege plângând, cititorule? Amintiri din Campania pentru întregirea neamului 1916-1918. Ediție îngrijită de Mihail Adafini și Mihai Liviu Adafini. Sibiu, Editura A.T.U., 2015
Revista „Studii și cercetări istorice bănățene”, nr. 1, Timișoara
Revista „Zargidava”, nr. 14, Bacău