Gheorghe Bibescu și Gheorghe Magheru – Implicare în lupta pentru salvarea de la dispariţie a judeţului Gorj

Loading

De ceva vreme se tot discută în spaţiul public despre o reformă administrativă şi implicit despre o nouă organizare administrativ-teritorială a ţării, în discuţie fiind pusă în primul rând desfiinţarea prin comasare a judeţelor şi crearea unor noi structuri teritoriale, regiunile, care în mentalul colectiv sunt asociate cu perioada de „sovietizare” a ţării.

Gheorghe Bibescu şi Gheorghe Magheru au salvat Gorjul
Gheorghe Bibescu (foto) şi Gheorghe Magheru au salvat Gorjul

Puţini ştiu că judeţul Gorj a mai fost în situaţia de a fi desfiinţat şi în prima jumătate a secolului al XIX-lea, imediat după aplicarea Regulamentului Organic. Mărturii documentare păstrate la Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale în fondul arhivistic „Primăria Oraşului Tg-Jiu” pe care le vom prezenta mai jos vin în sprijinul acestei afirmaţii.

O vechime de peste şase veacuri
Pomeneam mai sus de mentalul colectiv bazându-ne în primul rând pe vechimea acestei forme de organizare administrativ-teritorială a acestor meleaguri. În Ţara Românească judeţul este cunoscut documentar încă de la sfârşitul secolului al XIV-lea, istoricii fiind de părere că această formă de organizare este anterioară întemeierii statului feudal, deci cu mult mai veche decât atestarea documentară.
Pe teritoriul actualului judeţ Gorj de-a lungul timpului au existat mai multe judeţe consemnate în documentele vremii. Astfel este atestat la 3 octombrie 1385 judeţul Jaleş, cel mai vechi judeţ din statul feudal Ţara Românească, care apare în documente până în anul 1444.
Următorul judeţ consemnat de documente la data de 23 noiembrie 1406 este judeţul Jiu precursorul actualului judeţ Gorj. Gorjul fiind o prescurtare a vechii denumiri slave Goremu Jiliu sau Goremu Jil adică Jiul de Munte sau Jiul de Sus, denumire care în documentele ulterioare este înlocuită de prescurtarea Gor Jil  menţionată prima dată la 29 iulie 1497. În forma pe care o cunoaştem astăzi apare începând cu anul1568.
Un alt judeţ pomenit de documente începând cu 10 iunie 1415 este judeţul Motru  care cuprinde şi câteva localităţi care astăzi aparţin judeţului Gorj.
La 3 mai 1502 este atestat judeţul Gilort care  nu mai apare în documente după 3 noiembrie 1516.
În timp va  rămâne ca judeţ numai Gorjul care se va menţine chiar şi în perioada stăpânirii austriece (1718-1739) şi după aceea până astăzi.
Judeţul Gorjul va  exista până în anul 1950 când dispar judeţele şi după model sovietic sunt introduse regiunile şi raioanele, existând între anii 1950-1952 o regiune Gorj formată în mare din fostele judeţe Gorj şi Mehedinţi şi un raion cu acest nume până în anul 1968, care însă în perioada 1950-1956 s-a numit Tg-Jiu. În anul 1968 când se revine la forma tradiţională de organizare administrativ-teritorială, judeţul ,  se reînfiinţează şi judeţul Gorj.
Din cele prezentate mai sus rezultă că judeţele sunt forme de organizare administrativ-teritorială foarte vechi care au luat fiinţă pe văile râurilor mai importante fiind atestate iniţial în zona de munte şi ulterior şi în zona de câmpie.
Marile momente reformatoare din istoria noastră au păstrat aceste forme tradiţionale de organizare, chiar dacă au fost afectate şi instituţiile administrative.

Corespondenţa inedită privind pericolul desfiinţării judeţului Gorj

Gheorghe Magheru
Gheorghe Magheru

Aplicarea Regulamentului Organic deschide o nouă perioadă în istoria noastră caracterizată prin modernizarea statului şi a instituţiilor sale. Printre instituţiile vizate de reformă s-au numărat şi cele administrative mai ales că acestea jucau şi joacă în continuare un rol important în punerea în practică a politicilor guvernamentale. Pe lângă separarea puterii judecătoreşti de cea executivă imediat după aplicarea Regulamentului Organic au apărut discuţii legate şi de reconfigurarea judeţelor. Tocmai în această perioadă judeţul nostru a fost în pericol de a fi desfiinţat aşa cum rezultă din documentele păstrate la Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale în fondul arhivistic „Primăria Oraşului Tg-Jiu” şi pe care le prezentăm mai jos respectând ortografia vremii.

„Cinstitului de bun neam născut dumnealui CC Gogu Bibescu
Cinstitul domn biv-vel căminar Gheorghe Bibescu secretar al statului înaltul postelnic.
Prinţipatul Ţării Româneşti
Mghistratul Oraşului Tg-Jiu
Cu toată supunerea şi cu braţe deşchise s-au primit cel plin de bucurie răspuns prin care ne mângăesc cu denadinsul că sprijinirea domniei tale este cu nemărginire spre înbrăţişarea la îndeplinirea dorinţii a toată obştea acestui oraş Tărgu Jiului spre a nu să depărta capitala judeţului despărţindu-se ca o nemernicită patrii sale.
S-au cetit în auzul boerilor şi a toate mădulari (funcţionarii) acestui oraş şi au rămas cu mâinile rădicate către Prea Înaltul Domnul Dumnezeu rugându-se neîncetat pentru fericire sănătăţii domniei tale avându-te razim şi sprijinire după Atotţiitorul.
De aceea cu cea mai adâncă supunere roagă maghistratul  şi toată obştea pe domnia ta ca să nu încetezi osârdia ce nădăjduieşte că o întrebuinţezi întru această nedsfiinţare a judeţului şi va fi numele dumitale şi a tot coprinsul proslăvit în veci având şi mare  plată cerească de la Domnul Dumnezeu. Anul 1833 avg. 19”

„Către cinstitul maghistrat al oraşului Târgu Jiului
Cu cinste rog pe acel cinstit maghistrat să binevoiască a da în cunoştinţa dumnealor boierilor orăşeni de acolea care au binevoit a mă cinsti cu o scrisoare din parte-le prin dumnealui Gheorghe Magheru, mă alătur (?) cererii dumnealor făcută către mine prin acea scrisoare de a nu să strămuta administraţia capitala acelui judeţ ce este a să întrupa cu altu, să fie bine încredinţaţi că voi pune din parte-mi toată putinţa sau silinţa spre a îndeplinirea dorinţii dumnealor şi socotindu-mă în osârdia mea ce voi întrebuinţa întru aceasta nu va fi zadarnică”
După cum se vede şi din această corespondenţă pericolul care a planat asupra judeţului nostru a fost real dar colaborarea dintre viitorul domn şi politicienii locali a dat roade, judeţul supravieţuind acestei tentative de desfiinţare, în locul său fiind desfiinţat judeţul Săcuieni(fostul judeţ medieval Saac) ale cărui localităţi au fost arondate judeţelor Buzău şi Prahova. Existenţa judeţului s-a răsfrânt pozitiv şi asupra reşedinţei care treptat a evoluat de la un târg ce nu se deosebea foarte mult de un sat mai dezvoltat la o mică urbe.
Ion Hobeanu