Gazella de 3 milioane de ani

Loading

Milenara cu cornul frânt în perioada îndelungatului său proces de mineralizare, este cea mai tânără prezenţă cu valoare de tezaur din colecţia de ştiinţele naturii a Muzeului Judeţean Gorj.

Un fragment distal de radius şi un fragment distal de tibie
Un fragment distal de radius şi un fragment distal de tibie

Dacă, iniţial, la momentul „dezvelirii” fragmentului fosil, se credea că e vorba de genul Rinoceras, mai des întâlnit în această zonă a ţării, în urma evaluării realizate în cadrul Laboratorului de Paleontologie-Geologie al Universităţii Babeş-Bolyai, s-a constatat că e vorba de un exemplar rar, posibil unicat, reprezentând un strămoş al antilopelor şi gazelelor actuale.

Istoric
Un „semnal”  dat de muncitorii unei firme de foraje miniere, în urmă cu mai bine de 10 ani, a adunat la faţa locului (sat Colţeşti, com. Logreşti) responsabilii interesaţi din două judeţe vecine. Doljenii revendicau exemplarul fosil deoarece firma de lucrări avea sediul în Craiova, iar gorjenii (în speţă Consiliul Judeţean Gorj şi Muzeul Judeţean Gorj), întrucât descoperirea se afla pe teritoriul Gorjului.
Cu botul pe lăbuţe , împietrit într-un conglomerat detritic, în care meseriaşii de la sonde săpaseră o groapă de 4 x 4 metri pentru determinări meteo, la adâncimea de aproximativ 1,5 – 2 metri, rumăgătorul nostru aştepta de cel puţin două milioane de ani să fie descoperit. Astfel, cu tot cu încărcătură, două blocuri pietroase, din care se zărea doar un rând de măsele, au fost aduse în depozitul de ştiinţele naturii al Muzeului Judeţean Gorj.

Descriere
Recent întoarsă de la Universitatea Clujeană, după 6 luni de evaluare detaliată, coordonată de profesori ai Facultăţii

Unul dintre cele două coarne a fost distrus  în timpul procesului de pietrificare
Unul dintre cele două coarne a fost distrus în timpul procesului de pietrificare

de Biologie şi Geologie, gazela noastră a căpătat un nume – Pliotragus ardeus şi deja un renume prin vechimea ei – pliocen superior şi, mai ales, prin ineditul apariţiei în această zonă a ţării.
Exemplarul face parte din grupa Artiodactyla (Ordinul Ungulate), adică este un mamifer placentar cu număr pereche de degete la membre, cu degetele centrale mai dezvoltate şi funcţionale. Prezintă o dentiţie selenodontă, cu rol de rumegare, de altfel, artiodactilele selenodonte sunt cele mai specializate rumegătoare dintre paradigitate.
Dintre cele patru grupe de artiodactile selenodonte, gazela noastră se încadrează în grupa Cavicorne, nume datorat golului din interiorul coarnelor. Coarnele sunt purtate de ambele sexe şi nu sunt caduce; mai puţin valabil în cazul nostru, deoarece unul dintre cele două coarne a fost distrus în timpul procesului de pietrificare .
Din cele două bucăţi pietrificate, aşa cum a plecat piesa la Cluj, s-au întors 4 fragmente restaurate şi identificate, astfel: craniul cu un singur corn şi cu dentiţie completă, un humerus, un fragment distal de radius şi un fragment distal de tibie (foto 2).

Destinaţie
Gazella fosilă va prinde viaţă atunci când va fi admirată într-o vitrină muzeală, odată cu inaugurarea expoziţiei permanente de la etajul Muzeului de Istorie.
Ulterior, graţioasa noastră va participa cu succes la diverse studii, cercetări, expoziţii, alături de celelalte exemplare fosile din colecţia de paleontologie a muzeului.