Fostului şi actualului prim ministru

Am luat act cu deosebită îngrijorare de anunțul conform căruia României îi vor fi suspendate, din nou, fonduri europene, de data aceasta, în valoare de 3,5 miliarde de euro.
Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat acum pentru prima dată, atunci s-ar fi putut spune că situația este gravă. Din nefericire pentru România, situația este una de-a dreptul dramatică, întrucât este cel puțin a treia oară, în mai puțin de 12 luni, când primim un semnal de o asemenea gravitate din partea Comisiei Europene. Prima dată în iunie 2011, când Comisia Europeană a suspendat plăți în valoare de aproximativ 800 milioane euro, pentru Axa 2 a POR, din cauza neregulilor descoperite pe achizițiile publice. A doua oară în ianuarie 2012, când aceeași Comisie a amenințat România cu procedura de infringement, pentru că s-au încălcat normele europene în materie de achiziții publice pe un contract atribuit de primăria sectorului 3 din București. Răspunsul autorităților coordonate de dumneavoastră a fost și este, invariabil, același: să stăm liniștiți, e o problemă punctuală care se rezolvă.
Din nefericire, problema nu este punctuală, ci sistemică, și nici nu se rezolvă, ci dimpotrivă, constatăm că se amplifică.
De ce nu este punctuală? Pentru că în fiecare din problemele enumerate mai sus ne lovim de aceleași recurențe: suspiciuni de fraudă sau nereguli în privința achizițiilor publice și deficienţe majore ale sistemului de management şi control. Mai simplu spus, mari sume din banii europeni sunt fie serviți către clientela PDL, fie risipiți pe proiecte controversate. În tot acest timp, controalele, atunci când se fac, se fac superficial. Acest lucru generează neîncredere la Bruxelles privind corectitudinea cu care România gestionează fondurile europene.
De ce se amplifică problema? În primul rând, pentru că se fură mai mulți bani decât se atrag. Există rapoarte ale Parlamentului European sau chiar ale Comisiei care arată că, în Romania, frauda constituie peste jumătate din cuantumul total al neregulilor constatate în gestionarea fondurilor europene! Dacă vorbim de POSDRU, nu trebuie decât să ne amintim de cazurile Botiș, Mandas Vergu sau Sorina Plăcintă.
În al doilea rând, pentru că nici acum, după apeluri repetate ale Comisiei, legislația achizițiilor publice nu este în concordanță cu exigențele UE.
În al treilea rând, pentru că autoritățile de management sunt puternic politizate. Sute de experți, în care guvernul a investit sume importante pentru instruire, au părăsit sau au fost alungați din sistem pentru a face loc numirilor politice. Miliardele de euro sunt pe mâna unor adevărați baroni ai fondurilor europene, de care nimeni nu știe nimic altceva decât că au fost puși de PDL. Nimeni nu se atinge de ei, deși din cauza lor pierdem bani și primim sancțiuni. Singurii care plătesc pentru toate acestea sunt românii, care în loc să beneficieze de autostrăzi, primesc terenuri de fotbal în pantă, și în loc să beneficieze de fonduri pentru proiecte, trebuie să plătească, din taxe și impozite, amenzile României către UE.
În al patrulea rând, pentru că, în acest moment, România are mai multe fonduri suspendate din cauza neregulilor decât bani atrași efectiv de la UE! Pentru că în cei 5 ani de zile, din totalul de 7, am reușit să atragem doar 5% din banii europeni alocați, adică circa un miliard din 20 de miliarde de euro. Pentru că, începând cu acest an, Banca Națională și Ministerul Finanțelor trebuie să înceapă rambursarea ratelor primite de la FMI, adică trebuie să dăm înapoi 2 miliarde, dublu cât a atras România în cei 5 ani de zile de la UE. Pentru ca, incredibil, dar in ianuarie 2012, nu a fost atras nici un euro din fondurile structurale in Romania! Ca și cum acestea nu ar fi de ajuns, gradul de absorbție trebuie să crească vertiginos până în 2013, pentru a evita dezangajarea automată a fondurilor alocate anilor 2010 şi 2011. Însă, cu actuala rată de absorbție, nu doar că perspectivele sunt sumbre pentru actualul cadru bugetar, dar țara noastră riscă că primească mai puțini bani de la UE inclusiv în viitorul exercițiu financiar, pentru că, iată, dovedește că nu știe să-i cheltuie corespunzător.