Un eveniment cu totul aparte, prin ineditul său, a avut loc luni, 10 august 2009, la Secţia de Istorie a Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, unde s-a vernisat o expoziţie cuprinzând obiecte de iluminat utilizate pe teritoriul Gorjului din antichitate până în epoca modernă.
Obiecte dacice şi romane
Expoziţia cuprinde, pentru perioada antică, obiecte utilizate atât de către geto-daci (căţui) cât şi de către romani (opaiţe). Astfel, sunt prezente două căţui dacice descoperite în urma săpăturilor arheologice de la Socu-Bărbăteşti şi datate de către cercetătorul Gheorghe Calotoiu, în secolele I-II p. Chr.
Opaiţele, utilizate de către coloniştii romani şi de către geto-daci, au fost descoperite în urma cercetărilor arheologice de la Bumbeşti-Jiu, punctul „Vârtop” şi sunt datate în sec. II-III p. Chr.
În antichitate, principalul combustibil folosit pentru iluminat era grăsimea (seul) de origine animală.
De la medieval la modern
În expoziţie sunt prezente obiecte -opaiţe cu închizătoare- realizate din metal, în perioadă medievală, spre deosebire de cele antice care erau din ceramică. Alături de acestea sunt expuse şi câteva sfeşnice – obiecte de cult utilizate pentru arderea lumânărilor în ceremoniile religioase în perioada medievală.
Odată cu începutul procesului de modernizare a societăţii româneşti, sunt utilizate tot mai intens lămpile pentru iluminat, ce folosesc ca principal combustibil petrolul lampant (gazul), sau chiar carbidul. O serie de artefacte de acest fel, prezentând frumoase ornamente sau imagini pictate, sunt prezente în cadrul expoziţiei.
Lămpile de miner erau utilizate în subteran, în galeriile minelor, având o importanţă aparte în viaţa economică din această parte a ţării.
Expoziţia cuprinde şi câteva felinare portabile individuale, ce permiteau unei persoane să lumineze o cale de acces pe timpul nopţii. Este prezent, de asemenea, în cadrul expoziţiei şi un felinar pentru trăsură.
Obiecte de iluminat public
Iluminatul public a fost introdus în ţările române în cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Cu prilejul unor evenimente politice de o importanţă aparte, se organizau „iluminaţii” nocturne. Iniţial, felinarele publice funcţionau prin arderea seului, în care era îmbibată o feştilă. Ulterior, seul a fost înlocuit cu petrol lampant (gaz). Erau iluminate doar străzile principale, centrul oraşului (târgului) şi principala arteră comercială. De altfel, la Tg-Jiu, comercianţii aveau obligaţia de a alimenta cu gaz felinarele din faţa prăvăliilor.
Încă din primii ani ai secolului XX au fost iniţiate eforturile pentru introducerea iluminatului electric la Tg-Jiu. Pe teritoriul României, primul oraş unde s-a introdus iluminatul electric stradal este Timişoara.
Pionierat în „iluminat”
România este recunoscută la nivel internaţional drept deschizător de drumuri, la capitolul „iluminat”, iar gorjenii sunt şi ei reprezentaţi cu cinste. Astfel, potrivit statisticilor internaţionale „The Science of Petroleum”, România a fost prima ţară din lume care a înregistrat oficial o producţie de petrol, de 275 de tone, în anul 1857. De asemenea, în acelaşi an în ţara noastră a fost înfiinţată prima rafinărie de petrol din lume, „Găzăria Lumina” din Ploieşti ai cărei proprietari au fost fraţii Mehedinţeanu şi, tot atunci, Bucureştiul a devenit primul oraş din lume iluminat stradal, cu petrol lampant de la găzăria Lumina. Nici gorjenii nu s-au lăsat mai prejos. Dinkă Scheleru, originar din comuna Schela, a descoperit petrolul în Oltenia, acesta făcând în anul 1883 prima încercare rudimentară de extracţie a petrolului.
