La 101 ani de la evenimentele de la Târgu-Jiu care au intrat în istorie, autoritățile locale și județene au marcat momentul printr-o serie de manifestări menite să țină în memoria publică faptele de eroism ale trecutului. Instituțiile organizatoare, Prefectura Gorj-Consiliul Județean Gorj-Consiliul Local Târgu-Jiu, și-au dat mâna pentru reușita manifestărilor. Reconstituirea evenimentelor de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916 cât și cele desfășurate în alte zone ale județului
au fost coordonate de Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu”.
Sâmbătă, 14 octombrie 2017, Consiliul Judeţean Gorj împreună cu Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu”, în parteneriat cu Primăria Municipiulu Tg Jiu, Jandarmeria Gorj, Asociaţia Tradiţii Ostăşeşti, Asociaţia IR 33 – Cetatea Aradului, Asociaţia 6 Dorobanţi, Asociaţia Cercetaşilor Tradiţionali. Asociaţia Naţională a Colecţionarilor de Arme au derulat, la 101 ani, momentele de eroism ale gorjenilor din Primul Război Mondial.
Începând cu ora 10,00, semnalul de trompeţi dat de membrii fanfarei Asociaţiei Culturale „Armonia”a marcat debutul evenimentelor. Fără alocuţiunile evocatoare obișnuite,dar cu ceremonialul religios şi militar, depunerea coroanelor de flori şi defilarea Gărzii de Onoare, manifestările au debutat la Podul Jiului, locul unde s-au scris paginile de eroism, și au continuat în Parcul Central, la vechiul pod de fier – martorul bătăliei de acum 101 ani.
Lecția de istorie
Sâmbătă, 14 octombrie 2017, la Podul Ferdinand s-a desfășurat o adevărată lecție de istorie vie, prin încercarea de reconstituire a momentelor dramatice ale bătăliei de la Podul Jiului de la 14 octombrie 1917. Momentul evocator a fost susținut de profesorul Cornel Șomîcu, directorul săptămânalului ”Vertical”. Istoricul Costin Scurtu, de la Muzeul Militar Constanța, a descris momentele de eroism derulate cu acel prilej și reconstituite de membrii asociațiilor amintite. Acțiunile au continuat cu prezentarea onorului la mormântul eroinei Ecaterina Teodoroiu.
După amiază, în Poiana lui Mihai din comuna Schela a avut loc o reconstituire istorico-militară a confruntării dintre armata română şi trupele germane aflate în marş dinspre Defileul Jiului şi Pasul Vâlcan.
Evenimen
tele din 1916
Istoria păstrează evenimentele de la Podul Jiului doar ca un mic episod al luptelor purtate în perioada respectivă. Defileul Jiului era apărat de Divizia 11, serios afectată numeric de mutările de trupe făcute de Marele Cartier General pentru a susține alte sectoare de front, și epuizată de luptele continue susținute de la începutul campaniei în Transilvania. De cealaltă pare, generalul bavarez Paul von Kneussl comanda o brigadă austriacă de infanterie, două divizii de infanterie și una de cavalerie germane și două batalioane germane de bicicliști. Aștepta întăriri formate dintr-o divizie de cavalerie și o brigadă de trupe montane din Germania. Lipsiții de informații, ofițerii români nu au știut forța și numărul de trupe cărora trebuiau să le facă față.
La 10 octombrie 1916, după o întârziere de cinci zile din cauza ninsorii, Kneussl a pornit ofensiva prin zonele Vulcan și Surduc, trupele sale împingându-i rapid pe români în spate, fiind cucerite mai multe înălțimi strategice, iar artileria spulberând pozițiile românești, cauzând mari pierderi. Trupele române, demoralizate, au început o retragere haotică până la Târgiu Jiu. Comandantul Armatei 1, generalul Ion Culcer, a cerut de la Marele Cartier General să i se îngăduie o retragere generală ordonată, iar răspunsul Marelui Cartier General, a fost să îl înlocuiască pe Culcer cu generalul Ioan Dragalina pe data de 11 octombrie 1916. Dragalina a primit ordine clare să nu efectueze nicio retragere și să cedeze teren doar prin luptă, efectuând chiar contraatacuri. Generalul Dragalina a ordonat la rândul lui ca toți soldații să își apere pozițiile cu prețul vieții, ofițerii care ar fi dat vreun ordin de retragere urmând a fi deferiți Curții Marțiale. A doua zi însă, în timp ce inspecta pozițiile românești avansate, în vederea executării unor atacuri și contraatacuri, generalul a fost rănit la brațul stâng și omoplat de o rafală de mitralieră inamică, fiind dus la București, unde i-a fost amputat brațul, murind la câteva zile din cauza unei septicemii.
Trupele rămase în defileul Jiului s-au retras masiv ori s-au predat fără luptă inamicului – 28 de ofițeri și 2234 soldați prizonieri, cu 34 piese de artilerie și 9 mitraliere. Germanii au avansat înspre Târgu Jiu, unde în mod uimitor, rezistența locală a reușit să țină în loc inamicul până la venirea unei coloane de infanterie române, care l-a pus pe fugă.
Presați de venirea iernii, germanii și austriecii au atacat din nou la sfârșitul lui octombrie și începutul lunii noiembrie 2016. A întărit trupele din defileu cu încă trei divizii germane de infanterie, punând toate trupele sub comanda generalului Viktor Kühne, în timp ce românii retrăgeau D
ivizia 11 de pe front, pentru refacere, trimițând în loc Divizia 7, care a ajuns prea târziu pentru a face o diferență. Falkenhayn a ordonat un atac general, unitatea bavareză de trupe montane reușind să cadă în flancurile și spatele românilor, astfel încât trecătoarea era complet în mâna austro-germanilor, iar la începutul lunii noiembrie 1916 orașul Târgu Jiu a căzut, după o scurtă luptă cu milițiile rămase pe poziții. Imediat, Falkenhayn, la insistențele comandamentului german, a ordonat continuarea atacului, fiind surprins să descopere că românii, în ciuda pierderilor, erau poziționați la sud de oraș. În noiembrie 1917, atacurile susținute ale germanilor și austro-ungarilor au făcut breșe în defensiva românească, aceasta prăbușindu-se complet în zonă, cavaleria lui Schmettow trecând prin ea. Trupele române s-au retras în dezordine, retragere care va antrena și trupele care păzeau celelalte trecători.
