Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Ecaterina Teodoroiu în arhivele gorjene

Ecaterina Teodoroiu în arhivele gorjene

Submitted by on 17 August 2017articol citit de 1,199 ori | No Comment
Ecaterina Teodoroiu, un secol de la dispariție

Ecaterina Teodoroiu, un secol de la dispariție

Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale deţine documente şi implicit informaţii valoroase despre numeroase personalităţi gorjene care s-au remarcat la nivel naţional, printre aceştia numărându-se şi Ecaterina Teodoroiu, cunoscută drept şi Eroina de la Jiu.

Primul document, aşa cum bine se ştie, referitor la Ecaterina este chiar actul său de naştere, din care putem afla numele său real, respectiv Catalina Toderoiu, născută la 14 ianuarie 1894, la ora 4 seara, în casa părinţilor săi din comuna Vădeni, fiică a domnilor Vasile Toderoiu, în etate de ani 36  şi a Elenei Toderoiu în etate de ani 27, amândoi de profesiune agricultori şi domiciliaţi în comuna Vădeni.. Foarte importantă este menţiunea făcută pe marginea actului de naştere, respectiv la 22 august 1917 moartă în luptele de pe frontul Mărăşeşti Oituz cu gradul de sublocotenent.

În anul 1921, la 5 aprilie, a fost votată în adunarea deputaţilor, în unanimitate cu 112 voturi LEGEA PENTRU MONUMENTUL, COLIBA ŞI INSTITUTUL DE FETE „ECATERINA TEODOROIU”. Legea se găseşte la Arhivele Naţionale Bucureşti, iar în articolul nr. 1 se preciza că „pentru cinstirea memoriei eroinei Ecaterinei Teodoroiu, care a murit vitejeşte pentru patrie, se va ridica în oraşul Târgu Jiu un monument-statue, care va face parte integrantă din monumentul comemorativ al „Victoriei de la Jiu”, cuprinzând numele tuturor ofiţerilor căzuţi în luptele din valea Jiului, în frunte cu fecioara sublocotenent.Lucrările de construire, întreţinere şi îngrijire urmau să se facă prin Societatea mormintelor Eroilor căzuţi în război şi sub direcţiunea ministerului de război.”

Conform articolului 2 corpul fecioarei urma să fie ridicat de la Muncelu şi înhumat sub monument. Comemorarea sa va avea loc anual, în întreg regatul la o zi stabilită prin lege specială pentru comemorarea eroilor şi în mod deosebit la Vădeni Gorj se va face un parastas şi o procesiune în ziua de 14 octombrie, ziua victoriei de la Jiu, iar în toate şcolile din ţară se vor face conferinţe educative cu acest subiect.

În ceea ce priveşte COLIBA din comuna Vădeni, aceasta va fi reparată şi întreţinută permanent, împreună cu locul de casă, consacrându-se loc istoric.

Familiei eroinei, în schimb, i se va construi o altă casă, în aceeaşi comună şi i se vor acorda gratuit 6  pogoane, împreună cu vitele şi uneltele necesare unei modeste gospodării ţărăneşti.

Articolul 4 stabileşte că se va întemeia în oraşul Târgu Jiu o şcoală normală de fete, cuprinzând şi o secţiune de gospodărie ţărănească cu numele „Ecaterina Teodoroiu”, unde fiicele văduvelor de război, ale invalizilor, orfanelor precum şi fiicele ostaşilor care s-au purtat vitejeşte pe câmpul de luptă, dar au supravieţuit războiului, vor fi primite cu întâietate în această şcoală.

Întru-un dosar din anul 1921, din fondul arhivistic „Consilieratul Agricol al Judeţului Gorj” a fost găsit procesul-verbal din 7 iunie 1921 prin care s-a procedat la împrorietărirea familiei, de faţă fiind tatăl său, Vasile Toderoiu.

La moartea tatălui său, Vasile Toderoiu în anul 1927, în urma dezbaterii succesiunii după acesta, se poate constata faptul că familia nu avea o averea foarte mare, fiind o familie modestă, cu 5 moştenitori: 3 ha arabil, 1,50 ha fâneţe, una casă de lemn joasă, cu 2 camere acoperită cu şindrilă, un şopru cu şindrilă veche şi 2 vaci.

În fondul arhivistic „Primăria oraşului Târgu Jiu” deţinem o parte a corespondenţei purtate în anul 1921 prin care se discută despre pregătirile în vederea aducerii şi înhumării corpului eroinei „în rotunda din faţa Primăriei” iar „până la 8 iunie 1921 să fie gata groapa dublu betonată spre a nu putea intra apa înăuntru”. Conform măsurătorilor şi devizului estimativ, costurile se ridicau în jurul sumei de 1100 lei. Pe capacul sarcofagului a fost executată inscripţia cu litere săpate şi înegrite cu lac, costul acestei lucrări fiind de 300 de lei.

Din anii 1934-1935 regăsim tot în fondul „Primăria oraşului Târgu Jiu” o parte a corespondenţei dintre Liga Femeilor Gorjene, a cărei preşedintă era doamna Arethia Tătărescu şi Primăria oraşului Târgu Jiu pentru acordarea autorizaţiei necesare construirii Monumentului pe mormântul eroinei, în faţa Primăriei. Este făcută precizarea că „monumentul va fi executat din marmură, sculptată partea superioară, iar soclul va fi din piatră locală de Gureni.”

Ziarul Gorjanul din 15-22 septembrie 1935 relatează evenimentele petrecute cu ocazia inaugurării Mausoleului, fiind prezente peste 40.000 de „vlăstare ale Gorjului din cele mai îndepărtate colţişoare, au dat năvală în Târgu Jiu…să-şi plece genunchii la piatra rece care acoperă pe cea mai bună fiică a plaiurilor noastre, pe aceea care a scris una dintre cele mai măreţe pagini de istorie în trecutul răsboi al reîntregirii , pe Catalina lui moş Vasile Toderoiu din Vădenii Gorjului”. Oraşul a fost pavazat de la un capăt la altul în tricolor şi verdeaţă, iar paza şi ordinea au fost ţinute de detaşamente de la Craiova şi din Capitală. Duminica, la ora 11, a intrat în gara Târgu Jiu trenul regal, Majestatea Sa Regele fiind întâmpinat de Gheorghe Tătărăscu, de dl. Şerban Frumuşanu, primarul oraşului Târgu Jiu, Dr. Bădescu, prefectul Judeţului, Dr. Hasnaş deputat şi de alţi miniştri. Întreaga delegaţie s-a deplasat în piaţa primăriei, unde s-a desfăşurat solemnitatea,  Doamna Arethia Tătărescu prezentând-o Majestăţii sale pe mama Eroinei, cu care Suveranul s-a întreţinut cîteva clipe, dar aceasta vădit emoţionată, a început să plângă. Mai multe personalităţi au ţinut discursuri, printre care primarul oraşului Târgu Jiu, doamna Maria Dumitrescu Bumbeşti, secretara Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene, Episcopul Vartolomeu precum şi Majestatea Sa Regele. După terminarea discursurilor, a urmat defilarea, deschisă de străjeri, urmaţi de învăţătorii străjeri, după aceea cercetaşii, cercetaşele, tinerii preliminari, în costume naţionale, foştii luptători, invalizii, voluntarii din zăzboi decoraţi cu „Bărbăţie şi credinţă”, cu „Virtutea Militară”, iar la final armata. La ora 1 solemnitatea luând sfârşit.

Este bine de precizat că documentele păstrate la Arhivele Judeţene Gorj referitoare la Ecaterina Teodoroiu nu reprezintă decât o mică parte  din fragmentul istoric privind viaţa, activitatea şi eroismul de care a dat dovadă Eroina de la Jiu, alte informaţii care le completează pe cele existente şi descoperite până în prezent putându-se regăsi la Arhivele Naţionale Bucureşti, Arhivele Judeţene Vrancea, Muzeul Judeţean Alexandru Ştefulescu, Muzeul Naţional de Istorie etc.

 

Cristina Paula Vasiloiu

Comments are closed.