A văzut de curând lumina tiparului o nouă carte sub semnăătura prestigioasă a istoricului Gheorghe Nichifor, este vorba de lucrarea ”AVATARURILE RĂZBOIULUI. LAGĂRUL DE LA TÂRGU-JIU”. Istoricul gorjean reușește să dea publicului o carte care așează mai bine locul Gorjului pe harta țării în anii tumultuoși ai celui de-al doilea război mondial, punând cap la cap fapte și evenimente peste care, din nefericire, s-a așternut colbul uitării. Volumul este cu atât mai interesant cu cât a apărut în preajma împlinirii a 80 de ani de la evenimente și conține o bibliografie impresionantă.
Istoriografia gorjeană s-a îmbogățit în această perioadă cu o nouă contribuție valoroasă, o lucrare despre anii celui de-al doilea război mondial și despre rolul jucat de județul Gorj în această perioadă. Cei care vor parcurge cartea, mai mult sau mai puțin familiarizați cu istoria, vor avea surpriza să constate că județul nostru a jucat un rol important în evenimente. O asemenea carte vine să completeze un gol pe care istoriografia gorjeană nu reușise să îl completeze până acum privind perioada și mai ales Lagărul de la Târgu-Jiu. Volumul are o mare doză de inedit, chiar autorul mărturisește în ”Cuvântul înainte” că ”Adăpost de restriște pentru militarii polonezi sau loc de internare pentru ”incomozii” regimului Antonescu, lagărul este un spațiu unde s-au născut idei, ba chiar s-au pus bazele unei alte lumi pentru țara noastră. I-am spus noi ”creuzetul” de la Târgu-Jiu”. Și trebuie subliniat, Gheorghe Nichifor reușește să își susțină afirmațiile cu numeroase dovezi documentare.
Lagărul de la Târgu-Jiu a apărut în toamna anului 1939 din necesitatea de a ajuta Polonia, țară aliată și îngenuncheată de tăvălugul german. Dacă în 1939-1940 a fost vorba de „un lagăr pentru soldații din fosta Armată poloneză.” , mai târziu, Guvernul român a transformat Lagărul de la Târgu-Jiu „…în lagăr de internați politici“. Construit la periferia orașului, pe circa 25 de hectare între Cimitirul Catolic și Cimitirul de Onoare, Lagărul va deveni o prezență cotidiană, deloc plăcută uneori, pentru locuitorii orașului Târgu-Jiu. Cei care se vor apleca asupra acestei cărți vor găsi numeroase mărturii de arhivă inedite care sporesc atracția acestei lecturi.
Autorul a împărțit cartea în trei părți consistente: Capitolul I. Agresiunea germano-sovietică împotriva Poloniei; Poziția României; Capitolul al II-lea. Gorjul în anii celui de-al doilea război mondial:Începe măcelul / Tragedia românilor loviți de soartă / Legionarii / Alături de Antonescu / Atitudini antirăzboinice la gorjeni / Evreii / 23 august 1944 / Schimbarea cursului războiului; Instaurarea unui nou regim politic / Viața cotidiană; Stări de spirit în anii războiului; Capitolul al III-lea. Lagărul de la Târgu-Jiu:Refugiații polonezi / Deținuții politici; „Creuzetul” de la Târgu-Jiu / Posteritatea lagărului.
Este vorba de o lectură antrenantă, autorul are meritul în a introduce cititorul în lumea aceea a războiului dar și a locului de pedeapsă pentru cei închiși. Cu un aparat bibliografic impresionant, lucrarea nu oferă o lectură greoaie, dimpotrivă asistăm la un efort documentar pus în slujba discursului academic dar folosindu-se parcă condeiul unui jurnalist. A rezultat o carte antrenantă și pe deplin lămuritoare asupra evenimentelor descrise. La bibliotecă sau librărie, cartea ”AVATARURILE RĂZBOIULUI. LAGĂRUL DE LA TÂRGU-JIU” nu trebuie ratată, e vorba de istoria acestor meleaguri greu încercate de evenimentele istorice!
