Din iubire pentru cântec şi colind

Loading

            Ce minunat este să te dedici cu gândul şi inima acelei misiuni sacre de a înnobila viaţa şi spiritul omului prin melosul popular şi încântarea colindelor tradiţionale! Să intri de sărbători în casele şi sufletul românilor, să trezeşti în treacăt copilăria, cu vatra satului nepieritor, cu farmecul şi gingăşia ei, cu glasurile zglobii ale anilor din zori de viaţă, cu comorile ei de cântec, datini, obiceiuri şi tradiţii nepieritoare.

            Acestei minunate şi preţioase preocupări îi răspund cu dăruire şi multă simţire românească, Casa de Producţie „AV STUDIO GROUP, având ca manager pe distinsa doamnă Aura Stoenescu şi Studioul LIVIU PLOAE. Piesele adunate pe un inedit album muzical înmănunchează deopotrivă datini şi doruri, trăiri rare, frumuseţi de spirit şi suflet, bogăţii ale tradiţiilor vieţii româneşti, nestemate perene ale folclorului nostru unic.

            Colindele răsună-n graiul copiilor frumoşi la suflet, în mărinimia clipelor de sărbătoare, de Crăciun şi Anul Nou, când colindători de toate vârstele se opresc pe la ferestrele şi porţile caselor din sate să ureze de bine şi sănătate celor buni şi gospodari, celor harnici şi generoşi de peste an. Şi nu pleacă de la vetrele luminate, sub crenguţe de brad fraged, până ce nu primesc colăceii belşugului şi alte bucate din ofranda cu care Domnul i-a recompensat pe oamenii gospodari. Copiii colindători sunt dăruiţi de gazde pentru bunăvoinţa şi arta cu care i-au colidat, pentru urările de împlinire şi dulce binecuvântare a casei şi muncii lor din anul ce va să vină. De multe ori, cei mici sunt răsplătiţi şi cu ceva bănuţi pentru strădania lor. Vătaful grupului de colindători, strecoară banii cu stângăcie în săcuielul de la gât. Bucuria lor cea mare vine tocmai spre dimineaţă, când împart frăţeşte agoniseala din colindat.

            Susurul melodios al vocilor plăpânde se revarsă peste deal, peste vale, peste uliţa copilăriei brăzdată de omătul pur şi îţi mângâie gândul podidit de amintirile îndepărtate ale anilor din viaţa satului arhaic şi pitoresc, când aşteptai cu nerăbdare banda de lăutari din sat, să-ţi cânte la fereastră florile dalbe, când în ochii bunicilor se aşezau lacrimi de bucurie şi mulţumire pentru cântecul adus de colindători. Aşa era în seara şi aproape toată noaptea de Ajun. Tot satul fremăta de glasurile zglobii ale cetelor de copii plecaţi la colindat.

            Lăutarii lui Sabin Argint se distingeau de toţi ceilalţi colindători. Luau uliţele satului de la un capăt la altul. La Padeş, pe Valea Motrului, nu rămânea casă necolindată. Aveau farmecul lor rustic lăutarii. Vioristul de mâna-ntâi era Sabin, el era primaşul. Îi ţinea hangul, nepotul său, Vasile. Păiuş acompania la contrabas. La ţambal cânta Mariţa, nevastă-sa. Solista trupei, era Marioara, fiica Mariţei şi a lui Sabin. Cântau cu multă plăcere, aveau renumele lor, îi auzeai de la depărtare, cântecul lor umplea satul de bucurie. Azi, după zeci de ani, în aşezarea de sub geană limpede de munte, nu se mai aud florile dalbe. Sabin şi ai lui au intrat de ani buni în legendele locului. Vioara nu mai cântă pe la ferestre. Struna ei a tăcut, dar cântecul a rămas în amintirile bunilor noştri.

            Iată, tocmai asta face, cu multă pasiune şi acribie, Aura Stoenescu! Scormoneşte trecutul, caută în străvechime cântecul, colindul, datina, obiceiul, tradiţia noastră strămoşească şi le aduce spre noi, prin voci autentice, pline de talent şi măiestrie artistică, pentru a ne bucura în prezent de valori ale folclorului şi patrimoniului cultural românesc, pentru a le recupera şi a le păstra cu sfinţenie, încât ele să străbată timpul, spre viitor, luminând conştiinţa de neam şi întărind identitatea noastră ca popor paşnic şi blând, harnic şi iubitor de glie.

            Cât de mare trebuie să fie sufletul acestor oameni, cât de înalt spiritul, cât de adâncă să le fie conştiinţa şi iubirea de oameni, cât de largă să le fie inima, cât de generoasă preocuparea! Se spune că aceste colinde vin din precreştinism, ca nişte ritualuri de sărbătoare, sunt incantaţii care invocă fertilitatea, rodirea, belşugul, binele şi frumosul, buna convieţuire, omenia şi bunătatea. Colindătorii se înveşmântează în straie populare şi îşi aduc cu ei instrumente, zurgălăi, tobe sau proverbialul buhai, pentru a înfrumuseţa cântecul şi a umple cu bucurie inimile sătenilor.

            Ascultându-le cântul, îţi mlădiezi viaţa, te simţi mai împlinit spiritual şi gândul te învăluie cu optimism şi încredere în ceea ce faci. Simţi şi trăieşti româneşte, eşti mai bun şi mai generos decât ieri, mai stăruitor în toate şi mult mai pregătit pentru provocările viitorului. Colindele şi cântecele de joc şi voie bună prezente în albumul realizat de Aura Stoenescu îţi aduc mai aproape de inimă bogăţia, unicitatea şi diversitatea spaţiului spiritual românesc.

            Cu această muzică aleasă te reîntorci pentru câteva clipe în satul tău, asculţi clinchetul de zurgălăi al colindătorilor, vorba dulce şi arhaică a românului iubitor de neam şi glie, reîntâlneşti uliţa sfântă a copilăriei, cu toată fascinaţia şi istoria ei, găseşti acasă ospitalitatea oamenilor şi pitorescul inegalabil al locurilor.

            Albumul este o nouă împlinire a celor pasionaţi să lucreze clipă de clipă la păstrarea şi promovarea folclorului şi tradiţiilor populare româneşti, cuprinse în spaţiul geografic românesc de la Tisa, Nistru, Dunăre, Carpaţi şi Marea Neagră, teritoriul inalienabil al identităţii noastre de neam şi ţară.