Despre trecutul Gorjului (X)

În ultimii ani autoritățile gorjene fac eforturi considerabile pentru promovarea acestor meleaguri din punct de vedere turistic și cultural. Deși este prezentă la fiecare pas, istoria acestor meleaguri joacă doar un loc secundar în aceste manifestări, o mare pierdere din toate punctele de vedere. Cu siguranţă, istoria ultimelor decenii poate să joace un rol foarte important într-o prezentare amplă şi obiectivă a trecutului.

Termocentrala Rovinari poate fi o emblem a ce a însemnat Gorjul în aceşti ani
Termocentrala Rovinari poate fi o emblem a ce a însemnat Gorjul în aceşti ani

În judeţul Gorj, după Naţionalizare s-au început vaste lucrări de exploatare a subsolului, Oltenia devenind un centru important în domeniul industriei extractive. Astfel, între 1948-1950 asistăm la deschiderea zăcămintelor de la Bâlteni iar în 1952 înregistrăm oficial începutul exploatării petrolului din zonă. Pe acele vremuri răsăreau păduri de sonde pe unde se plimba odinioară Dincă Schileru.

Potrivit documentelor din vremea respectivă,s-au descoperit şi s-au dat în exploatare 8 zăcăminte de hidrocarburi grele şi 16 de gaze natural. Un deceniu mai târziu, Gorjul asigura consumul atât la termocentrala Paroşeni cât şi în sistemul naţional energetic.
Tot acum se conturează şi evoluează bazinul carbonifer Rovinari, statul făcând investiţii masive iar numărul de muncitori crescând de la an la an. Prin apariţia celor două termocentrale Turceni şi Rovinari, Gorjul devine cel mai industrializat judeţ în domeniul energetic. Dar până acolo, reţinem că începând cu anul 1964 s-au demarat lucrările de amenajare a râurilor Jiu, Jaleş şi Tismana.

Din trecutul energetic al Gorjului

În vara anului 1956 a avut loc prima racordare la Sistemul Energetic Naţional a zonei Oltenia Nord, prin punerea în funcţiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Paroşeni – Bărbăteşti (cu funcţionare iniţială la 35 kV) si a liniei electrice aeriene de 35 kV Bărbăteşti – Rovinari, cu staţie electrică de 35 kV la Rovinari.
Treptat au mai fost puse în funcţiune staţiile electrice de 35 kV Bâlteni, Ţicleni şi Bărbăteşti. În 1957, a fost înfiinţată Întreprinderea Regională de Electricitate şi Construcţii Electrice Rurale Piteşti, iar linia electrică aeriană de 110 kV Paroşeni – Bărbăteşti a fost repusă sub tensiunea de 110 kV. Un an mai târziu apărea primul centru de reţele electrice la Râmnicu-Vâlcea care aparţinea de Întreprinderea de Electricitate Târgovişte. În 1959, prin punerea în funcţiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Bărbăteşti – Craiova si a staţiei 110/35/6 kV Craiova (Est), oraşul Craiova a fost racordat la Sistemul Energetic Naţional. Tot în acelaşi an, Uzinele Electroputere Craiova au livrat CFR prima locomotivă Diesel electrică de 2100 CP, realizată după licenţa firmei elvețiene Sulzer, cu o serie de perfecţionări originale. În 1963, toate instalaţiile de exploatare din subordinea sfaturilor populare sunt trecute în administrarea întreprinderilor regionale de electricitate (IRE). Astfel, lua fiinţă IRE Oltenia.

 

Termo­centrala Rovinari

Istoria termocentralei de la Rovinari a început în primăvara anului 1968. Încă din februarie 1968 (HG nr 258, din 13 februarie) se luase hotărârea să se nască marea termocentrală de la Rovinari iar în luna următoare au început deja lucrările cu un efort uriaş de 4-5000 de oameni lucrând foarte multe ore pe zi. Doar una din etapele poveştii s-a scris în 1972 cum scria documentaristul Dorin Brozbă: „Ca urmare a imensului efort material şi uman la doar patru ani de la demararea construirii termocentralei, la 23 martie 1972, după termenul obligatoriu de 72 de ore de probe ale instalaţiilor blocului I, de 200MW, de producţie cehoslovacă, a fost posibilă efectuarea primului «paralel» cu Sistemul Energetic Naţional”.
Practic Istoria Gorjului în ultimele decenii se leagă de trecutul energetic şi de viitor, în acelaşi domeniu, dacă este posibil.