Din nou despre ocupaţia germană (I)

Loading

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, prima mare încleştare desfăşurată la nivel planetar şi soldată cu un număr de victime şi pagube ce depăşeau cu mult pe cele provocate de cele mai sângeroase războaie purtate până atunci.

Prima fază a participării României la Primul Război Mondial a însemnat forţarea graniţei spre Ardeal
Prima fază a participării României la Primul Război Mondial a însemnat forţarea graniţei spre Ardeal

Deşi România a rămas neutră în primii doi ani ai desfăşurării acestui război, după participarea la acesta începând cu sfârşitul verii anului 1916 a cunoscut din plin ororile războiului mai ales că mai mult de jumătate din teritoriul său naţional a ajuns sub ocupaţia inamicului. Acest teritoriu şi populaţia au fost integrate în susţinerea efortului de război al Germaniei prin exploatarea nemiloasă a resurselor naturale dar şi a locuitorilor. Deci la efortul de război al României pe lângă pierderile de vieţi omeneşti şi materiale suferite pe câmpul de luptă trebuie incluse şi exploatarea populaţiei şi a resurselor naturale din teritoriul ocupat, deportarea unor locuitori pentru a presta munci în diferite zone stăpânite de Puterile Centrale, execuţii, efectele epidemiilor s.a..

Din această perioadă mărturiile documentare sunt foarte puţine, majoritatea fondurilor arhivistice deţinute de Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale având lipsuri.

O hotărâre judecătorească din anul 1920 privind stabilirea pagubelor de război

Printre puţinele mărturii ajunse până în zilele noastre se numără şi o hotărâre a Judecătoriei Rurale Ocol I Tg-Jiu privind stabilirea pagubelor de război pentru locuitoarea Maria Guţă din Budieni, ce se păstrează în Colecţia „Documente foi volante”. Chiar dacă această hotărâre nu este definitivă ilustrează pierderea avutului suferită de populaţia civilă.
Cum majoritatea istoricilor s-au aplecat asupra evenimentelor petrecute pe câmpul de luptă şi mai puţin asupra dramei trăite de populaţia civilă sau asupra cuantificării efortului de război susţinut de aceasta, considerăm că menirea arhivistului este să pună la dispoziţia celor interesaţi mărturia brută, tocmai pentru ca aceştia să aibă posibilitatea de a face analiza pe care o consideră necesară şi a interpreta conţinutul acesteia. Prin urmare vom publica pentru publicul cititor această hotărâre respectând grafia vremii şi formularul pe care este scrisă reproducându-le mai jos.
„REGATUL ROMÂNIEI
Comisiunea de Ocol
Pentru constatarea şi evaluarea pagubelor de răsboi
Jud. Rur. Ocol I comuna Tg-Jiu Judeţul Gorj
Audienţa din 12 Iun. Anul 1920
HOTĂRÂREA
Nr. 1180
Azi a venit la ordine, cercetarea declaraţiei de pagubele de război înregistrată la Nr. 1888 din 5 Aprilie prin care D-l Maria Petre Gr. Guţă domiciliat în comuna Budieni, strada -, Nr. – Judeţul Gorju, pretinde în baza actelor depuse, că daunele suferite în timpul şi din cauza războiului în Budieni, strada – , Nr. -, Judeţul Gorju, pendinte de această Comisiune se ridică la suma de lei opt sute zece lei
La apelul nominal s-a prezentat păgubitul şi martorul Ion L? Negrea nefiind ? martora Ilinca C. Trufelea Martorul Ion Negrea jurând cu mâna pe sfânta cruce conf. Art. 196 pr. Civilă arătând acia după cum s-a consemnat în proces ce s-a ataşat la dosar.
Comisiunea
Având în vedere cererea de despăgubire de răsboi făcută de din comuna Budieni prin care arată contravaloarea pagubelor ce a încercat? Sunt de 810 lei în dovedirea cărora s-a admis proba cu martori. Având în vedere că numitul reclamant este cetăţean Român cunoscut de comisiune şi dar conf. Art. 2 din decretul lege Nr. 1656 publicat în Monitorul Oficial Nr. 221/918 intră în categoria celor de a fi despăgubită. Având în vedere că din depoziţiunile? martorilor audiat azi sub prestare de jurământ conf. art. 196 pr. civ. se constată în fapt următorul
Din calea invaziei duşmane în ţară a lăsat la domiciliul său din comuna Budieni întreg avutul prevăzut în declaraţia Model A nota? la dosar că Armatele Germane pătrunzând în această comună au devastat şi luat tot avutul numitului prevăzut în declaraţia rămasă la domiciliul său care n-a mai găsit nimic când s-a întors din refugiu.
Că comisiunea examinând aceste pagubi după natura şi felul lor şi a clarificării din declaraţia dată şi apreciind asupra situaţiunii păgubitului daunele de răsboi pe baza probelor aduse şi a cunoştinţelor personale ce membrii acestei comisiuni au despre faptele săvârşite de soldaţi germani în paguba locuitorilor băştinaşi potrivit şi cu disp. art. 148? din decretul lege pentru constatarea şi evaluarea pagubelor de răsboi publicat în Monitorul Oficial cu Nr. 19/919 constată că valoarea acestor pagube este de lei opt sute zece după preţurile din 1916 prevăzute în tarifele din instrucţiunile primite.
Că dar comisiunea cată a admite cerea de faţă pentru suma de mai sus pentru fiecare pagubă în parte după specificarea din dispoziţie.
Văzând şi art. 13 şi 15 din decretul lege publicat în Monitorul Oficial cu Nr. 19/919menţionat mai sus. (va urma)

Ion Hobeanu