Cercetările privind realizările istoriografiei române se găsesc de mai mult timp într-o continuă expansiune, ele fiind preocupate de inventarierea principalelor rezultate ale domeniului și deopotrivă de localizarea pe spații geografice distincte. Orice bibliografie istorică nu se poate cantona doar în evidențierea „vârfurilor”, prin care – desigur – i s-a direcționat evoluția, preocupările istoriografice din arealul mai îndepărtat marilor centre științifice direcționându-și, în proporții diferite, eforturile de investigație spre scopul declarat de a „completa” înfăptuirile majore ale Științei istorice.
Cu siguranță, lucrul cel mai de preț este reprezentat de ceea ce lăsăm în urmă. Flacăra dorinței de a cerceta trecutul nu se aprinde și nu se transmite ușor, mândria de a-i vedea la treabă pe cei care mi-au urmat exemplul fiind un sentiment inegalabil. Andrei Popete-Pătrașcu (care a trudit punându-și semnătura, în calitate de coautor, pe unele cărți ale dascălui său din liceu), Liviu Nițu (cercetător la arhivele bucureștene), Maria Bizomescu (am realizat împreună o carte despre Regina Maria), Valentin Pătrașcu (muzeograf, cu aplecare laborioasă către cercetarea istorică), Vasile Udroiu (un mare iubitor al mareșalului I. Antonescu), Marcela Mrejeru (bună cunoscătoare a scrierii chirilice), Adriana Peptan, Elvis Istudorescu, Costin Scurtu (nepotul istoricului Ioan Scurtu), Cornel Șomîcu (o excelentă colaborare, încă din anii săi de studenție), N. Negrea, Gabriel Sarcină, Adelin Ungureanu, Mihaela Niculescu-Ioniță, Carmen și Sorin Balcanu și alții – reprezintă adevărate speranțe pentru activitatea de cercetare și popularizare a istoriei.
Neîndoienic, această atmosferă de conectare la realitățile Gorjului nu ar fi fost posibilă fără susținerea a două persoane, foarte apropiate, care iubesc Istoria și cred în virtuțile ei. Este vorba de fosta colegă, Sanda Dorina, devenită Nichifor în anul III de facultate, principalul actor în documentarea arhivistică pentru lucrările elaborate în comun și Dragoș-Constantin, băiatul nostru, pasionat de Istorie la rândul lui, cărora le mulțumesc și pe această cale pentru tot ceea ce au făcut în susținerea mea de-a lungul anilor.
I-am lăsat la urmă, deși poate trebuia să încep cu ei, pe toți cei care, specialiști sau nespecialiști, au avut răbdarea și interesul de a citi ceea ce am scris din 1984 până azi, singur sau în colaborare. Ei mi-au dat forță și încredere, determinându-mă să merg mai departe, păstrând echilibrul și decența necesare oricărui istoric. Iată de ce, de-a lungul anilor, am încercat să dezvelesc de sub colbul uitării momente și personaje ce nu au de-a face aproape deloc cu propria mea apartenența politică. Până la urmă, mai mult decât orice, faptele sunt cele care ne definesc și ne păstrează în memoria colectivă, nu înregimentarea într-un partid sau altul.
Așadar, cartea de față nu pornește numai de la fireasca dorință de a intra în studiul istoriografiei gorjene, spre a-i descifra dimensiunile și direcțiile, ci și dintr-un justificat și temeinic imbold intern, sufletesc, generat de oamenii pe care i-am cunoscut aici și în alte părți, susținători consecvenți ai imperativului cunoașterii valorilor perene ale neamului nostru.
Câmpul relațional extins al Istoriei, precum și conștiința actualității principiului interdisciplinarității, m-au determinat să nu ignor domenii precum: Filosofia (inclusiv Filosofia istoriei), Geografia, Arhitectura, Folclorul, Literatura, Teatrul, Sportul, Muzica etc. Toate, împreună, pot furniza o imagine relevantă a evoluției Științei istorice gorjene, oferind informații optime în descifrarea și reconstituirea trecutului acestui meleag.
La nivelul județului Gorj, este limpede pentru toți, nu se poate vorbi de o activitate istoriografică extinsă și aprofundată, decât pentru anumite epoci și teme. Lipsesc sau există în stadiul de timide încercări: marile sinteze, bibliografiile, dicționarele, enciclopediile și alte instrumente de lucru. Multă vreme cercetarea istorică a fost lăsată în seama nespecialiștilor, chiar dacă unii, gen Alexandru Ștefulescu, un erudit autodidact, au reușit performanțe remarcabile. Este motivul pentru care trebuie să recunoaștem cu franchețe persistența numeroaselor goluri, ce așteaptă a fi examinate și acoperite.
Pe de altă parte – și nu e nicio contradicție în această stare de lucruri – cu timpul, producțiile istoriografiei gorjene au crescut cantitativ și calitativ, grație aportului istoricilor de profesie, atât din județ, cât și din marile centre ale țării. Conlucrarea cu specialiști din alte domenii generează, în ultima vreme, o fericită complementaritate, utilă nu numai cercetării, ci și cultivării sistematice a Istoriei Gorjului. Discutând în termeni comerciali, la noi se produce, dar se și consumă Istorie.
Iată, suficiente motive, pentru conturarea unui proiect de mare actualitate și anvergură, realizat și lansat de la Târgu-Jiu, ce poate utiliza cu succes informații din prezenta „Bibliografie”. Este vorba de inițierea unei necesare „Cărți de identitate” a locurilor și oamenilor din acest areal, suprapusă, desigur, concluziv, specificității românești. Prin urmare, integrându-se lucrărilor de factură asemănătoare, cartea de față, realizează trimiteri documentate, în ordine alfabetică, la autori evidențiați de-a lungul timpului în câmpul Istoriei și a disciplinelor auxiliare (originari din Gorj, – uneori i-am considerat gorjeni chiar pe filiație maternă sau paternă – stabiliți aici sau plecați în diferite alte locuri), la cărți și materiale dintr-un câmp informațional extins. (Va urma)
