Ne plângem că în Gorj că nu avem investiții și locuri de muncă, că mulți dintre conjudețenii noștri au fost siliți să apuce drumul mai mult sau mai puțin amar al străinătății. Lucrurile sunt adevărate în general dar diferențele sunt la nivelul amănuntelor acolo unde deopotrivă investitori și salariați funcționează altfel la Târgu-Jiu ca în restul țării, consecințele fiind suportate de noi ca și consumatori. Se poate spune că la Gorj a ajuns la nivel de artă principiul comunist ”noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc” prin salariile și serviciile oferite. Cei care au plecat afară au descoperit, probabil, un adevăr important, pe alte meleaguri doar munca și rezultatele sunt răsplătite.
Municipiul este un oraș de provincie dar nu este normal ca majoritatea magazinelor sau standurilor să se deschidă la ora 9.00 și să se închidă la ora 18.00. Dacă în marile orașe animația crește constant după ora 16.00 și până spre ora 22.00, la Târgu-Jiu doar mall-ul și cârciumile par să respecte acest adevăr. E adevărat că orașele românești sunt dominate de pensionari și bugetari dar inițiativa privată este la cote de avarie. Patronii de mucava de la Târgu-Jiu, aceia care cu firme pe pierdere dar au făcut averi considerabile, nu ar plăti un salariu în plus, acela minim pe economie ca pe la noi, chiar dacă vânzările ar putea fi considerabile dacă s-ar extinde programul. La noi există o complicitate între sectorul privat și cel bugetar, ultimul beneficiind de serviciile primului pe timpul cât bugetarii ar trebui să fie la serviciu.
Evaziunea fiscală este încă mare la Târgu-Jiu cu toate că autoritățile au altă părere. În alimentație publică dacă patronii nu ar fura nu prea ar avea cum să ”omenească” diverse structuri ale statului venite în control și sunt destul de multe. Pe la aceste unități se mai văd și bonurile fiscal, pe la spălătoriile auto nu există așa ceva. Nici nu ar avea cum să audă unul sau altul dintre funcționari că nu se dau bonurile fiscale, când își spală mașinile fără să plătească, dar aici sunt mult mai multe probleme care s-ar cere descoperite și am vorbit doar de un sector foarte mic, în alte părți este și mai grav.
Ca o concluzie, sectorul privat de la Gorj are nevoie urgentă de un aport de capital financiar dar mai ales uman. Mulți dintre așa-zișii patroni gorjeni sunt foarte departe de acest titlu și consecințele le vedem în fiecare zi.
