Despre „Oamenii în alb” ai Gorjului

Lucrarea „Personalităţi gorjene în domeniul medicinii de-a lungul istoriei”, volumul I, ÎNAINTAŞII – PRECURSORII, prezintă cititorilor personalităţi marcante din rândurile medicilor (umani, veterinari, stomatologi, farmacişti, manageri etc.) care au activat pe teritoriul judeţului Gorj în epocile modernă şi contemporană, asigurând sănătatea locuitorilor gorjeni, precum şi marii medici români, născuţi în diverse localităţi din Gorj ori din părinţi gorjeni, care au activat în învăţământul superior medical românesc,  în institute de cercetare ştiinţifică şi ca doctori în mari unităţi spitaliceşti, clinici, policlinici, dispensare din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Craiova, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Braşov, Turnu Severin şi din alte localităţi din ţară.

Oamenii în halate albe beneficiază de o carte dedicată lor
Oamenii în halate albe beneficiază de o carte dedicată lor

Pe meleagurile Gorjului
De precizat că lucrarea include 109 medici, începând cu doctorul Silimon, care a fost medicul lui Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei pandurilor din 1821. Pe lângă Ecaterina Teodoroiu, „Marea eroină  a războiului reîntregirii naţionale”, care a fost mobilizată în vara anului 1916 pe frontul de la Jiu ca infirmieră , s-au distins în luptele care au avut loc şi alţi medici gorjeni. între aceştia s-a numărat subchirurgul Ella Culcer care i-a tratat voluntar pe frontul din Bulgaria în anul 1913 pe bolnavii de holeră şi în anul 1917 a activat pe fronturile din Moldova, în spitale pline de bolnavi de tifos exantematic şi alte boli contagioase, participând la tratarea şi vindecarea lor. Nu şi-a cruţat propria ei viaţă, îmbolnăvindu-se grav.
De asemenea, fratele ei – dr. Max Culcer, deşi era infirm de un picior, s-a înrolat voluntar în armata română după intrarea României în război împotriva Austro-Ungariei în vara anului 1916 şi după retragerea în Moldova a luptat cu arma în mână şi a participat la tratarea bolnavilor de tifos exantematic. Un rol important în viaţa medicală şi spirituală a judeţului Gorj l-au avut dr. Dumitru D. Culcer şi Toma Voiculescu.
Alături de transilvăneni, în judeţul Gorj şi în special în oraşul Târgu Jiu au activat medici născuţi în alte judeţe ale ţării, care s-au stabilit definitiv pe meleagurile gorjene, devenind cu adevărat gorjeni, având un rol important in viaţa medicală şi spirituală gorjeană. între aceştia, şi-au înscris numele dr. Nicolae Hasnas, dr. Corneliu Adameşteanu, dr. Victor M. Stoica, dr. Ciril Popovici, dr. Aurel Puşcariu, dr. Florin Brădişteanu şi alţii.
Dintre medicii care au desfăşurat o bogată activitate medicală în judeţul Gorj, autorii lucrării evidenţiază pe medicii: dr. Dimitrie Culcer, dr. Vasile Modolea, dr. Adrian Poenaru, dr. Nicolae Hasnas, dr. Max Culcer, dr. M. Roşianu, dr. Aurelian Popescu, dr. Corneliu Adameşteanu, dr. Ciril Popovici, dr. Ilarie Popescu, dr. Constantin Lupescu, dr. Adrian Becherete, dr. Gh. Vodislav, dr. Găvănescu I., dr. Lila Dumitriu, dr. Angela Boeriu, dr. Lucia Sărăcăceanu, dr. Tiberiu Lumezeanu, dr. Ilie Flitan, dr. Gheorghe Mălăescu, dr. Gheorghe Creţan, dr. Virgil Niculescu, dr. Victor Pătrăşcoiu, dr. Silviu Rusandu, dr. Gheorghe Vulpan etc.

Medici gorjeni pe alte meleaguri
În lucrare sunt prezentate şi numele unor medici gorjeni care au activat în alte localităţi din ţară şi străinătate, unde s-au remarcat printr-o laborioasă activitate medicală şi ştiinţifică, precum: dr. Emanoil Ceauşu, dr. Constantin Modoran, dr. Ion Ţiclete, dr. Arjoceanu Radu Constantin, dr. Vasile Ţiclete, dr. Mihai Gr. Lupescu, dr. Iulian Brânzan, dr. Dragoş Radu Motomancea, dr. Ioan Teleianu, dr. Nicolae Gr. Lupescu, dr. Constantin Ciulavu, dr. Anghel Popescu, dr. Ana Şarlău, dr. Dumitru Maghereş, dr. Gh. Andreescu şi alţii.
De asemenea, în lucrare e prezentată şi dr. Lucreţia Sion (Moscuna), care s-a numărat printre primele femei medic din România.Un număr însemnat de medici gorjeni au activat în unităţi militare şi în instituţii medicale ale armatei, în special în Spitalul Militar National din Bucureşti, între aceştia numărându-se: general dr. Leon Drăghescu, col. dr. Dumitru Cărdăreanu, general prof. dr. Nicolae Constantinescu, general dr. Nicolae Inăşescu, general dr. loan Saidac, general dr. veterinar Adam Grigore Hortopan, general de divizie dr. loan Virgil Răduţescu, general de brigadă dr. Petre Costescu, general dr. Ion Gilorteanu, col. dr. Aurelian Popescu, col. dr. Aristotel Popescu, col. dr. Ion Nica, general de divizie, prof. univ. dr. Gheorghe Niculescu şi alţii.
Domeniul în care s-au afirmat cel mai mult medicii născuţi pe meleagurile judeţului Gorj a fost cel al învăţământului superior medical românesc, în lucrare fiind prezentate numele unor valoroase cadre universitare care au desfăşurat o prodigioasă activitate didactică, ştiinţifică şi medicală la facultăţile de medicină şi institutele de sănătate publică din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Craiova şi din alte oraşe: prof. univ. dr. Nicolae Măldărescu, prof. univ. dr. Ion Bălăcescu, general prof. univ. dr. Nicolae Constentinescu, academician prof. univ. dr. Daniel Danielopolu, prof. univ. dr. Ion Gr. Bălteanu.
Medicii gorjeni, alături de toţi medicii români, au fost promotorii ideilor de libertate, dreptate, echitate socială, fiind prezenţi la toate frământările sociale şi naţionale pe care le-a trăit naţiunea română. Unii dintre ei au plătit scump dorinţa lor de libertate şi îndrăzneala de a critica politica represivă a regimului dictatorial comunist precum dr. Corneliu Adameşteanu, care a murit în penitenciarul de la Craiova şi dr. Adrian Becherete, fost direectot al Sanatoriului T.B.C. Dobriţa, care a fost condamnat pe nedrept la ani grei de temniţă.
Alături de medicii umani, în lucrare sunt prezentate numele unor medici veterinari, farmacişti şi a altor categorii de medici care au desfăşurat o bogată activitate medicală şi ştiinţifică.
In lucrare sunt înscrise şi numele unor medici care nu întrunesc criteriile de personalitate, dar având în vedere că ei şi-au desfăşurat activitatea în circumscripţii medicale şi dispensare din mediul rural, în condiţii deosebit de grele, făcând eforturi deosebite, periclitându-şi chiar viaţa, acest argument a fost determinant în aprecierea lor.

O documentare de 15 ani
Pentru elaborarea acestei lucrări, cu caracter enciclopedic, autorii, respectiv prof. Bobocescu Vasile, prof. univ. dr. Ceausu Em. Emanoil, col.(r)dr. Bălăeţ Constantin şi dr. Lupescu Gr. Grigore, au efectuat, timp de peste 15 ani, o temeinică şi profundă documentare, studiind un imens material bibliografic şi arhivistic. O contribuţie importantă a adus-o şi dr. Bobocescu Corina Mădălina. De un real folos au fost lucrările privind medicina gorjeană sau activitatea unor medici gorjeni scrise de dr. Adrian Becherete, dr. Constantin Lupescu, dr. Constantin Şişiroi, prof. Alexandru Doru Şerban etc. Marea majoritate a medicilor gorjeni, mai ales cei care au activat în învăţământul superior sau în instituţii medicale cu caracter de cercetare se găsesc menţionaţi şi în lucrările elaborate de prof. univ. dr. Nicolae Ursea: „Enciclopedia medicală românească, secolul XX” şi prof. univ. Vasile Sârbu „Pagini din istoria chirurgiei româneşti”, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2002.
Constituindu-se într-o adevărată istorie vie a medicinii gorjene, lucrarea “Personalităţi gorjene în domeniul medicinii de-a lungul istoriei” nu trebuie să lipsească din biblioteca niciunui conjudeţean de-al nostru, fie el medic sau fost pacient – de-a lungul vremii – al vreunuia dintre eroii cărţii. Iată de ce îi informăm pe cititorii noştri (cărora le recomandăm călduros volumul) că lucrarea se găseşte la Cercul Militar (Casa Armatei)  din Târgu Jiu de unde poate fi achiziţionată.

Marius Becherete