Jaful Armatei Sovietice „eliberatoare” la Băleşti

Loading

Începând cu toamna anului 1944 au sosit şi în Gorj reprezentanţii Armatei Sovietice care la perioada respectivă ne erau aliaţi. Bătrânii satelor din Gorj îşi aduc aminte cu tristeţe de perioada respectivă când sovieticii le-au jefuit avutul ca şi cum am fi avut parte de tratamentul unei armate duşmane. Unul din sediile armatei sovietice la Târgu-Jiu, în perioada 12 februarie 1945-30 aprilie 1946 a fost clădirea actualului Colegiu Naţional “Spiru Haret”. Documentele de arhivă vorbesc de pagube imense produse de ocupantul sovietic cetăţenilor de rând.

Sovieticii s-au dovedit foarte periculoşi pentru români, jafurile şi violurile fiind o amintire care o mai păstrează şi astăzi bătrânii satelor
Sovieticii s-au dovedit foarte periculoşi pentru români, jafurile şi violurile fiind o amintire care o mai păstrează şi astăzi bătrânii satelor

A trebuit să cadă regimul comunist pentru a deveni posibilă dezvăluirea unor laturi neabordate de istoriografia românească privind ocupaţia sovietică. Exemplele ale jafului sovietic pe teritoriul României poate că găsim în fiecare sat, faptele nu au putut fi făcute publice pentru că regimul comunist din România nu permitea, sau nu era lăsat, afectarea imaginii « Armatei eliberatoare » a marelui vecin de la Răsărit.

Ocupaţia sovietică în România
Armata Sovietică a rămas în România până în anul 1958, dar primii ani au fost groaznici pentru locuitori. În primele luni, după cum ne spun mărturiile timpului, ocupantul a luat o serie de măsuri administrative ce aveau ca scop instalarea unor funcţionari fideli regimului sovietic, funcţionari care vor legaliza actele reprobabile săvârşite de trupele sovietice. Prejudiciul cauzat de rechiziţiile forţate dar şi de distrugerile săvârşite de ocupant au putut fi evaluate în parte în urma declaraţiilor pe care le-au dat cetăţenii în februarie 1945 în conformitate cu o circulară a Ministerului Afacerilor Interne adresată tuturor posturilor de jandarmi din teritoriu. Circulara cu numărul 41 475 cuprindea instrucţiuni cu  privire la datele tehnice ale înregistrării acestor declaraţii.
Declaraţiile celor pă­gubiţi erau însoţite în dosare şi de declaraţiile a doi martori, autentificate de notarul comunei şi întărite prin semnătură şefului postului de jandarmi. Ca o concluzie, credem că aceste declaraţii ale cetăţenilor sunt credibile şi relevante pentru perioada respectivă.

Pagubele de la  Bălăceşti şi Ceauru
În arhivele gorjene poate fi găsit un document emis de Primăria Bălăceşti la 3 octombrie 1944 care cuprinde „pagubele şi dezordinile săvârşite de către trupele sovietice cu ocazia trecerii prin comună” (Arhivele Naţionale Gorj, fond Pretura Plasei Târgu-Jiu, dosar 82/1944, f.291). Aflăm astfel că de  la proprietatea lui Vasile Voiculescu, mare proprietar de pământ al zonei, s-au luat doi cai şi o trăsură, inclusiv o pereche de hamuri, 8 porci slabi, 300 litri ţuică, 50 litri vin vechi, 500 de kilograme de miere de stup, foarte multe păsări de curte(gâşte, raţe, găini). Poate că paguba nu ar fi fost atât de mare dacă sovieticii nu ar fi distrus obiectele din casă şi chiar şi cei 35 de stupi.
De la foarte mulţi locuitori din Bălăceşti s-au luat fără plată haine şi păsări(ex. Vasile Guran, Ion Bălăcescu, Vasile Bălăcescu, Dumitru Micodinoiu ş.a.). De la negustorul Mihail Guran s-au luat bani şi ţigări(tutun). Din acelaşi raport mai reţinem că locuitorul  Ilie Ţăin şi soţia sa Maria au fost împuşcaţi de armata sovietică, fiind internaţi în spital.
Un tip de declaraţie de păgubit contrasemnat de primar, martori şi şeful postului de jandarmi găsim la Ceauru. Astfel, proprietarul Nicolaie Daviţoiu din Ceauru reclama distrugerea şi ridicarea mai multor bunuri de la proprietatea sa din Ceauru. Era vorba de obiecte ridicate din garderobe şi bufet, din casă, cămară şi bucătărie, din magazia cu cereale şi din curte. Proprietarul îşi calcula o pagubă de 4 000 000 de lei la vremea aceea. Sovieticii nu s-au dat înapoi de a-şi procura încălţăminte şi haine bărbăteşti dar şi…feminine, rochii, haine de blană, capoade etc. Lista pagubelor făcute de ruşi lui Nicolaie Daviţoiu are 90 de poziţii şi a fost certificată şi de doi martori, Gheorghe Brăiloiu şi Vasile Nanu (Arhivele Naţionale Gorj, fond Pretura Plasei Târgu-Jiu, dosar 82/1944, file 313-315).
Pagubele au fost mult mai mari dacă ţinem seama de reclamaţia depusă de soţia maiorului dr. A. Popescu, Nicoliţa Popescu, nepoata lui Nicolaie Daviţoiu, care depozitase la Ceauru în două camere foarte multe obiecte aduse de la Ploieşti. În timp ce soţul ei se afla pe front, Nicoliţa Popescu fusese păgubită de obiecte de 3500 000 lei pentru un cabinet medical şi 3 000 000 lei celelalte lucruri luate. Aceasta reclama la pagube „Cabinetul medical şi instrumentele necesare unui cabinet medical chirurgical şi ginecologic complect ridicate, cu întreg instrumentarul”. Se adăuga chiar şi o bibliotecă medicală.
Nicoliţa Popescu vorbea însă de foarte multe lucruri deteriorate: „ 1. Un dormitor compus din: un pat dublu, una tualetă, un garderob dublu, două noptiliere, una masă cu patru scaune în pluşi, 2 somiere patru paturi; 2. Una sufragerie compusă din: un bufet mare cu cristale, un bufet mic (servantă), una vitrină cu cristale, una masă mare, şase scaune, 2 fotoliuri îmbrăcate în pluş, 3 tablouri pietate, una măsuţă pirogravată cu 2 taburete, 9 tablouri diferite distruse.”

12 milioane lei jaful din Ceauru
Primăria Comunei Ceauru făcea în aceeaşi perioadă o situaţie cu bunurile preluate de armatele aliate sovietice de la cetăţenii din comună. S-au rechiziţionat 3 cai, 21 de oi şi 10 porci dar şi 12,5 tone grâu, 3,2 tone ovăz, 11,5 tone porumb, 10 tone furaje etc. S-au mai confiscat piese de tractor, piese de automobil, instrumente medicale ş.a. Primăria Ceauru estima pagubele la o cifră exactă de 11 682 300 lei, sume care nu s-au mai recuperat niciodată.
Pagubele sunt însă mult mai mari, la animale erau puse preţuri mult mai mici decât cele reale. Valoarea acestor animale, calculată la un preţ mediu pentru porcine de 57 937 lei, pentru ovine de 13 300 lei  şi pentru cabaline de 150 000 lei, are alte valori în situaţia făcută de Primăria Ceauru. Astfel, cei trei cai confiscaţi la Ceauru erau estimaţi la doar 70 000 lei când preţul lor ar fi trebuit să fie de 450 000 lei. Cei 10 porci luaţi de la Ceauru costau oficial 400 000 lei deşi ar fi trebuit să ajungă la aproape 580 000 lei. Şi cele 21 de oi costau doar 80 000 de lei deşi preţul lor depăşea 250 000 lei. Cu alte cuvinte, pagubele s-au ridicat la Ceauru la aproape 13 000 000 lei iar în Gorj erau foarte multe localităţi aflate în această situaţie. Cu toate acestea, statul român a plătit reparaţii de război către ruşi care au însumat 300 000 000 dolari.