Descoperiri arheologice din perioada Bronzului timpuriu

În perioada 7-24 octombrie 2009 s-au efectuat cercetări arheologice preventive pe terenul agricol al localnicului Deaconescu Dumitru din satul Seaca, comuna Logreşti, punctul “Capu Dealului” (sau Gura Secii). Situl se afla pe o terasă a pârâului Seaca pe o suprafaţă de circa 1,5 – 2 hectare.

În luna octombrie a.c. s-au efectuat cercetări arheologice preventive pe terenul agricol al localnicului Deaconescu Dumitru din satul Seaca, comuna Logreşti, punctul “Capu Dealului” (sau Gura Secii). Situl se afla pe o terasă a pârâului Seaca pe o suprafaţă de circa 1,5 – 2 hectare.

Descoperiri la Seaca
În lunile din vară au fost făcute mai multe periegheze, ocazie cu care s-au găsit  fragmente ceramice specifice culturii Glina.
Săteanul sus-menţionat ne-a pus la dispoziţie terenul său care se află în partea de sud-vest a terasei, unde au fost practicate două secţiuni: SI/2009 cu dimensiunile de 10 x 2 m şi SII/2009 cu dimensiunile 15 x 1,5 m, orientate est-vest, una în continuarea celeilalte. (Pl. I)
Stratigrafia în SI se prezintă astfel:
0-0,12/0,14 m sol vegetal
0, 12/0,14 m – 0,30/0,36 m pământ galben-roşcat
0,30/0,36 m – 0,55/0,67 m pământ cenuşiu-negricios cu material arheologic
0,55/0,67 m–sol galben steril din punct de vedere arheologic
Stratigrafia în SII este în linii mari asemănătoare primei secţiuni:
0-0,12/0.15 m sol vegetal
0,12/0,15 m – 0,32/0,39 m pământ galben-roşcat
0, 32/0,39 m – 0,68/0,75 m pământ cenuşiu-negricios cu material arheologic
0, 58/0,70 m – sol galben steril din punct de vedere arheologic
Situl este necunoscut în literatura de specialitate, fiind o zonă arabilă, localnicii arându-l şi cultivând grâu şi porumb. Arăturile de toamnă şi primăvară afectează în mică măsură stratul superior al aşezării, plugurile se adâncesc în pământ  până la  0,25-0,35 m.
În SI la adâncimea de 0,30/0,36 m până la 0,55/0,60 apar fragmente ceramice în majoritate puternic corodate, de la pereţi de vase, buze, funduri, toarte fragmentare în bandă. Pereţii de vase au brâuri alveolate sau crestate sub buze. Au fost descoperite funduri de vase de formă plată de culoare cenuşie sau cărămizie. Pasta are în compoziţie multe pietricele.
În SII, care a fost trasată la 4 m V în continuarea primei secţiuni, se întâlneşte aceeaşi ceramică fragmentară de la vase mari de provizii, bucăţi de chirpici, iar în caroul 7, la – 0,48 m a fost găsită o fusaiolă bitronconică întreagă de culoare cenuşie, cu urme de arsură secundară, iar în apropierea acesteia, la – 0,65 m alte două fusaiole fragmentare. Fragmentele ceramice aparţin unor vase mari de tip borcan în general, cu buza dreaptă şi marginea rotundă sau uşor evazată. Pe unele fragmente apar apucători mari organice. În general, ceramica este grosieră, cu piericele şi nisip granulos. Bazele de vase sunt din aceeaşi pastă grosieră şi sunt de formă plată, dreaptă. Majoritatea fragmentelor au angobă roşie pe partea exterioară. Un fragment  de castron din pastă mai fină  de culoare cenuşie are buza evazată. Un alt fragment din pastă grosieră are un buton circular de  culoare cenuşie.

Ceramica de tip Glina la Seaca
Ceramica aparţine culturii Glina şi au fost identificate elemente de decor: găurile – buton (mai puţine în săpătură şi mai multe « passim » pe suprafaţa terasei), brâurile crestate şi alveolate, proeminenţele conice, foarte rar caneluri pe umăr (un singur fragment descoperit « passim »). Aceste ornamente erau dispuse pe gât, umăr sau pântec. Ne reţine atenţia un fragment ceramic de la un vas cu buza dreaptă, din pastă grosieră cu nisip şi pietricele. Peretele exterior este dat cu angobă roşie iar  la 1,7 cm de margine este o bandă neagră, probabil de la un brâu ornamental, care a căzut, după aceea o porţiune roşie după care urmează o porţiune neagră.
Ceramica de uz comun descoperită, conţine ca degresant nisipul cu multe pietricele de mărimi diferite. Din această grupă fac parte fragmente de la vase mari de provizii, castroane, oale de mărimi diferite. De cele mai multe ori este ornamentată cu un brâu alveolat sau crestat dispus sub marginea buzelor vaselor.
Analogii întâlnim la: Runcuri (judeţul Vâlcea), Băleşti (Judeţul Gorj), Oreviţa Mare (punct Pauleşti, jud. Mehedinţi).
Ceramica descoperită în aşezarea de la Seaca-Logreşti se poate împărţi în două categorii cunoscute: ceramica fină, care este slab reprezentată de câteva fragmente, şi ceramica de uz comun, care, în schimb, este abundentă şi se poate împărţi în două categorii, în funcţie de tehnica de lucru şi de ardere. Pasta ambelor categorii are în compoziţie un anumit amestec de nisip, cioburi pisate, pietricele şi paiete de mică, dându-i un aspect grosier.
În SII la – 0,48 m în caroul 7 a fost descoperită o fusaiolă bitronconică întreagă, cu urme de arsură secundară şi bucăţi de chirpici, iar în apropiere au fost descoperite alte două fusaiole fragmentare (una plată şi alta bitronconică). Acestea prezintă urme de arsură secundară. Au fost descoperite câteva fragmente de torţi în bandă, fragmentare. Aceste torţi se întâlnesc în special la ceşti şi căni. Ele sunt mai mult sau mai puţin plate. În câteva situaţii au fost descoperite fragmente ceramice cu găuri – butoni, care se găsesc la câţiva centimetri sub buză, fiind dispuse sub forma unui şir care înconjoară vasul. În unele cazuri pe fragmentele ceramice apar proeminenţele conice aplicate sau organice pe diferite părţi ale vaselor.
Pentru decorarea ceramicii sau folosit şi brâuri aplicate sau organice, crestate sau alveolate, care au o dispunere orizontală şi sunt situate la câţiva centimetri sub buza vaselor.
Materialele arheologice descoperite până în prezent la Seaca-Logreşti prezintă analogii cu descoperirile din Oltenia şi centrul Munteniei specifice culturii Glina.
Găurile-butoni realizate prin presarea peretelui din interior către exterior, le întâlnim la Buneşti-Gătejeşti, (jud.Vâlcea) Bucureşti-Ciurelu şi în general în toată aria culturii Glina.
Brâurile organice sau aplicate le întâlnim la: Bârseşti,(jud. Vâlcea), Mihăileşti – Tufa. Apucători în formă de şa au fost găsite la Odaia Turcului (jud.Dâmboviţa) şi Bucureşti-Glina, iar cele tronconice la Govora-Gurişoara(jud. Vâlcea). Crestarea sau alveolarea părţii superioare a buzelor se întâlneşte atât la Govora-Gurişoara, cât şi la Bucureşti-Ciurelu. Pe câteva fragmente ceramice descoperite la  Seaca-Logreşti s-au găsit  şi impresiuni de degete. Pe baza asemănărilor stabilite între materialele descoperite la Seaca-Logreşti şi ceea ce se întâlneşte în arealul culturii Glina considerăm că aşezarea de pe terasa pârâului Seaca din punctul “Capu Dealului” (judeţul Gorj) aparţine culturii Glina, faza a III-a.
În desfăşurarea cercetărilor arheologice de la Seaca –  Logreşti  un rol important l-a avut domnul primar Băluţă S. Ion care ne-a pus la dispoziţie forţa de muncă.