Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Un act de cultură oltean

Un act de cultură oltean

Submitted by on 20 September 2016articol citit de 970 ori | No Comment

Cea de a XIV-a ediție a Târgului de carte Gaudeamus de la Craiova, din perioada 25 februarie-1 martie 2016, a adus în atenția publicului iubitor de lectură numeroase lucrări din toate domeniile culturii. Vizitând expoziția de carte, ca istoric, am urmărit cu prioritate lucrările din acest domeniu. Una dintre cărțile lansate de prestigioasa editură ,,Universitaria” din Craiova a fost ,,Posada-685”.Cele două volume ale cărții totalizează 621 de pagini.

Țara Loviștei face parte istoric și geographic din Oltenia

Țara Loviștei face parte istoric și geographic din Oltenia

Lucrarea este rodul muncii colective a mai multor profesori, cercetători și arhiviști de prestigiu din Oltenia. Primul volum se intitulează ,,Țara Loviștei.Studii de geografie, toponimie, istorie și etnografie”, sub coordonarea profesorilor Dinică Ciobotea, Eugen Petrescu și Radu Ștefan Vergatti.Autorii studiilor sunt:Gabriela Boiangiu, Ileana Cioarec, Dinică Ciobotea, Aurelia Florescu, Dumitru Garoafă, Oana Ionuș, Simona Lazăr, Mite Măneanu, Varvara Magdalena Măneanu, Veniamin Micle, Nicolae Moga, Rodica Marilena Păvălan, Eugen Petrescu, Liliana Popescu, Mircea Pospai, Ion Sandu, Daniel Simulescu, Ion Soare, Onoriu Stoica, Veronica Tamaș, Florea Vlădescu.

O carte eveniment

După cum se menționează în partea introductivă, inițiativa realizării acestui act de cultură a revenit Filialei Județene ,,Matei Basarab”Vâlcea a Asociației Naționale Cultul Eroilor ,,Regina Maria”, prin președintele acesteia, Eugen Petrescu, a primarului comunei Perișani, Ion Sandu, în colaborare cu distinsul profesor al Universității din Craiova, Dinică Ciobotea, care este și coordonatorul Programului Național de Cercetare istorică ,,Posada 1330”, derulat prin Centru de Cercetări ,,Pr.Dumitru Bălașa”.
În cele 19 studii din primul volum, autorii acestora tratează subiecte interesante privind geografia Țării Loviștei, istoria zonei, localizarea bătăliei de la Posada, aspecte privind activitățile umane etc.În finalul volumului sunt aduși spre cunoaștere oamenii Țării Loviștei care s-au distins prin actele lor creative.Pe linia preocupărilor sale istoriografice, profesorul Dinică Ciobotea, în colaborare cu Eugen Petrescu, tratează problematica moșneniei, inventariind satele moșnenești(numele acestora, numărul moșnenilor de-a lungul timpului, suprafețele deținute etc.).În partea fianlă a studiului sunt prezentate obștile de moșneni din Loviștea, reconstituite după 1989.
Tot în primul volum, grație efortului făcut de Mircea Pospai, se prezintă cititorilor punctele de vedere lansate de-a lungul timpului privind localizarea bătăliei de la Posada.Autorul studiului inserează sumar câteva din argumentele privind localizarea bătăliei în Țara Loviștei.Fie că este vorba despre descoperirile arheologice din zonă, fie că este vorba despre istorii locale, toate celelalte studiile aduc elemente de noutate ,fiind însoțite de un voluminous și îngrijit aparat critic.
Volumul al doilea al lucrării se intitulează ,,Războiul din 1330 dintre Carol Robert de Anjou și Basarab Vodă”, autorii acestuia fiind Dinică Ciobotea, Constantin Dinulescu, Peter Mario Kreuter, Mite Măneanu, Eugen Petrescu și Radu Ștefan Vergatti. Prefața este semnată de Acad.Dinu C.Giurescu, iar postfața este realizată de Acad.Nicolae Edroiu.
Primele două capitole tratează entitățile politice românești anterioarea anului 1291, autorul acestora, profesorul Dinică Ciobotea, aducând în fața iubitorului de istorie informații privind evoluția comunităților umane de la Constantin cel Mare, încoace.După ce analizează succinct evoluția spațiului istoric românesc, istoricul craiovean ne prezintă principalele izvoare istorice, în finalul capitolului al doilea concluzionând că ,,Feudalizarea structurilor sociale în spațiul românesc s-a cristalizat pe vechea organizare socială de tradiție dacică și romanică, luând o formă specifică pe care istoricii o numesc feudalismul în varianta românească”.În capitolul al doilea al volumului, se pornește de la aserțiunea existenței satului românesc de la început ca un habitat, acesta având,,un orizont geografic și o comunitate de oameni înrudiți între ei”.Istoricul urmărește evoluția satelor , prezintă organele cu rosturi administrative, pledând ideea potrivit căreia ,,În cadrul satului, cu timpul, funcțiile alese au devenit ereditare”.Desigur, autorul se oprește cu predilecție asupra formațiunilor cu caracter statal din jurul Carpaților Meridionali(Țara Severinului, Voievodatul lui Litovoi, Voievodatul lui Seneslau). Autorul concluzionează că ,,Țara Loviștei devine astfel parte a vetrei nucelu a Întemeierii”.
În capitolul al treilea, autorii acestuia(Radu Ștefan Vergatti, Constantin Dinulescu, Peter Mario Kreuter, Mite Măneanu, Dinică Ciobotea), descriu aprofundat războiul dintre Carol Robert de Anjou și Basarab Vodă.În finalul capitolului se întărește afirmația privind localizarea bătăliei finale în Țara Loviștei, subliniindu-se faptul că ,,războiul din toamna anului 1330, care a curpins trei bătălii distincte desfășurate la Severin, și Curtea de Argeș și bătălia finală din 9-21 noiembrie 1330, așa-zisă Posada, simbolul tuturor bătăliilor și războaielor din istoria românilor, se regăsește și astăzi în conștiința și tradițiile moșnenilor lovișteni, în legendele și toponimele Loviștei”.
Lucrarea istorică,,Posada-685” conține și un inedit album geografic și istoric, precum și numeorase planșe și schițe.
Considerăm apariția acestei cărți un act de cultură foarte important, atât prin tematică, cât și prin profunzimea cercetării, semn că, după 685 de ani de la victoria românească de la Posada, aceasta este ,,aureolată de de contemporaneitatea ei”, așa cum concluziona Acad.Nicolae Edroiu.
Invitația către publicul iubitor de cultură istorică este de a intra în posesia lucrării despre care mai sus s-a făcut vorbire și de a o lectura cu atenție, aceasta aducând în domeniul istoriei medievale românești informații inedite, puncte noi de vedere temeninic argumentate.

Dumitru Cauc

Comments are closed.