În secolele XVII- XVIII, troiţele se făceau din piatră, graţie trăiniciei materialului folosit pentru sculptarea lor, multe dintre acestea, scrise cu litere chirilice, dăinuind până în zilele noastre. În Gorj mai există 11 astfel de troiţe, declarate monumente istorice.
Troiţele au avut un rol bine definit în societatea feudală, fiind ridicate pentru a comemora o bătălie, pentru a marca locul unor foste monumente (ca în cazul Crucii lui Ursache de la Polovragi, ridicată pe locul unei cetăţi dacice), sau pentru a aduce la cunoştinţă o lege sau o hotărâre domnească. De asemenea, crucile de piatră mai aveau rol de hotar între localităţi (ca în cazul crucii de la Stoina), sau acela de a aduce în atenţia comunităţii şi a trecătorilor numele unor persoane sau întregi familii ce au avut rol de donatori. Ele se numesc şi cruci de drum, pentru că erau ridicate pe marginea drumurilor, unele dintre ele marcând în prezent drumuri dispărute. La început, numai neamurile de rang boieresc ridicau cruci, dar mai târziu au început şi oamenii de condiţie mai modestă să le ridice. Ele erau considerate ctitorii importante, ca şi bisericile.
Obiceiul de a ridica astfel de monumente a continuat şi în secolul XIX, de exemplu crucea din Logreşti, dar aceasta nu mai este scrisă în chirilică şi nici monument istoric nu a fost declarată, cu toate că a fost ridicată în anul 1930. În prezent, troiţele se construiesc din lemn.
Cele 11 cruci de piatră scrise în chirilică ce mai există în Gorj se află la: Târgu Jiu, Stoina (sat Ulmet), Turburea (sat Spahii), Turburea (sat Poiana), Polovragi (Crucea lui Ursache), Bengeşti Ciocadia (sat Pereşti), Bengeşti Ciocadia (sat Bengeşti Ciocadia -2), Bengeşti Ciocadia (sat Bălceşti- a lui Popa Ilie), Câlnic (sat Câlnic) şi Prigoria (sat Bucşana).
Crucea de la Stoina, descifrată
Crucea de piatră de la Stoina se află amplasată în hotarul dintre satele Ulmet şi Mieluşei, lângă baltă, în apropierea casei lui Ion Sandu, fiind o cruce de pomenire ridicată la 9 decembrie 1783, conform transliterării istoricului Constantin Bălan. În Lista monumentelor istorice din judeţul Gorj, unde figurează având codul LMI 2004 : GJ –m –B -09504 şi LMI 1991 : D0041, este atestată fie 1782 sau 1784. Are următoarele dimensiuni: 208/67/40/22 cm, literă de 3 cm, în relief, cioplită în piatră. În momentul de faţă, deşi a fost curăţată de curând, textul se poate citi cu greutate, în unele părţi fiind ilizibil. Are inscripţii în relief pe toate feţele, inscripţiile fiind, în fapt, un pomelnic dăltuit în piatră şi nu are soclu, fiind prinsă în postament de beton. Crucea a avut deasupra o terminaţie din piatră, având forma unui cap de berbec stilizat, care azi nu se mai păstrează.
Transliterarea
Monumentul de la Stoina a fost studiat în 1960 de istoricul Constantin Bălan, transliterarea lui aflîndu-se în Arhivele Institutului de Istorie Nicolae Iorga din Bucureşti. Are o importanţă deosebită pentru această zonă geografică, atestând existenţa unor comunităţi creştine puternice din cele mai vechi timpuri, pe aceste meleaguri ce au stat la baza formării actualelor sate componente ale comunei Stoina.
Crucea cuprinde următoarele inscripţii, pe cele trei laturi ale sale: 1. Faţă: .. IIS… (US) HR (ISTOS), MR DUU (MAICA DOMNULUI )…. NI….KA, MATEI, MARKU, LUKA , IOAN …. Cu vrearia Tatălui
şi cu ajutoriu Fiiului cu săvărşiria Duhului Svântu, aminu …obcina se cheamă Dealu popa Nicolae Ştireac…..obcina Paraschiv. ……………În hramu Svântului Nicolae şi a Priacuvioasa Paraschiva, această svântă Troiţă făcută de Nicola Burlieanu spre pomenirea: Nicola Burlieanu, Nicolae Drăghici, Marica, Mitrică Istratiie, Păuna, Mariia, Bălaşa, Manda, Niţă, Cârstina, Păuna,Constandinu, Ioana, Ilinca, Sofia …Pârvu, Ioana, Radu, Neagoe, Stana, Dinu, Stan, Voica, Dumitru, Petriea, Năsturica, Ionu, Radu, Tudora..- 2. Latura din dreapta:” …Ancuţa, Stanca, Stoica, Olimpia monahia, Andrei, Elina, Ioanid, Melania, Marghialo, Marga, Ionu, Opria, Nicola, Călina, Dionid, Matei erei, Dumitraşco ereu, Nicola, Pătru, Mariia, Costandina, Floarea, Preda, Ancuţa, Liţa, Malcoci, Mariia, Dumitraşco, Marin, Mariţa, Nicola, Preda, Radu, Andronachie, Safta, Dumitraşco, Costandinu, Ioanu, Pârvu …cu tot neamu lor…” – 3. Latura din stânga :”…Dechemvrie 9, leatu 7292 (1783)…Jipan Neagoe, Radu, Todoran, Gheorghe, Muşatu, Mariia, Ioanu, Avramu, Ilinca, Dumitrana, Ioana, Dumitraşco, Safta eriţa, Păuna, Neacşa, Nicola, Preda, Mihartu, Mihai, Nicola, Bunia, Frâncu, Dumitru, Istratie, Mariia, Lazăr, Ioan, Rada, Riza, Pătru, Petra, Idiţa, Gheorghe, Niţă, Ioana, Pârvu, Radu, Costandina, Ioana, Mariina, Ionu, Mateiu, Balea, Mărica, Anca, Mariia, Ioana, Ilina, Dumitra, Istratie, Tărşiţa, Matea… cu tot neamu…
Restaurată în 2000
Această cruce a fost restaurată şi resfiinţită la 15 august 2000 cu ocazia sfintei sărbători a Adormirii Maicii Domnului, prin strădania primarului Constantin Vlăduţu. Pe teritoriul comunei Stoina au existat numeroase astfel de troiţe de pomenire sau de mărturie.
Şi în prezent, creştinii acestor sate continuă tradiţia ridicării de troiţe, de această dată din lemn, la răscruci de drumuri sau spre amintire a celor trecuţi spre veşnicie din neamul lor.
Claudiu Stancu
Aura Stoenescu