Despre viaţa şi activitatea ilustrului dascăl Constantin Stanciovici se pot scrie foarte multe, însă în acest serial ne dorim doar o scurtă prezentare în special a familiei acestuia cât şi a câtorva din realizările sale profesionale atât de dascăl cât şi de edil al oraşului Târgu Jiu dar mai ales de cetăţean.
Viaţa familială a tânărului profesor Constantin Stanciovici a început în Târgu Jiu la data de 9 noiembrie 1838 când acesta s-a căsătorit pentru prima dată cu Savastița Bâlteanu, fiica boierului Grigore Bâlteanu, medelnicer decedat în anul 1848 şi Frusina decedată în anul 1839. Tatăl a deţinut printre altele şi funcţia de poliţai maister al oraşului fiind totodată şi unul dintre principalii ctitori ai bisericii cu hramul Sfinţii Voievozi din Târgu Jiu. Actul de cununie a fost înregistrat în registrul bisericii cu hramul Sfinţilor Voievozi din Târgu Jiu sub numărul 6 iar ca naşi de cununie aceştia au avut pe stolnicul Constantin Niculescu şi soţia sa Maria iar oficierea cununiei a fost făcută de preotul Nicolae, în acest act funcţia mirelui este menţionată „profesorul şcolii publice” însă numele acestuia este trecut „Stanuvici”. De menţionat este faptul că în absolut nici un act de stare civilă şi nici în alte documente cercetate cu această ocazie profesorul şi totodată primarul Constantin Stanciovici nu apare şi cu numele „Brănişteanu”. După moartea prematură a soţiei Savastiţa, Constantin Stanciovici a moştenit de la familia acesteia o impresionantă avere care avea să îi aducă ulterior un venit considerabil cu care acesta şi-a permis să trăiască decent şi să intre totodată şi în rândul celei mai înalte clase sociale ale acelor timpuri.
Două căsătorii, mulți copiii
Tânărul cuplu a dat naştere un an mai târziu după căsătorie unei fiice căreia i-au dat prenumele „Maria”, născută la data de 15 octombrie 1839 şi botezată la 22 octombrie acelaşi an de către naşa de botez „cocoana” Călineasca Zmarandica, fiind botezată la biserica din mahalaua Sfinţii Apostoli. O a doua fiică a celor doi s-a născut la 6 octombrie 1841 fiind botezată în aceiaşi lună opt zile mai târziu, la 14 octombrie de către naşul de botez, serdarul Gheorghe Magheru care i-a dat şi prenumele „Rucsandra”. Din păcate, foarte prematur, câţiva ani mai târziu, Stanciovici Savastiţa, soţia marelui dascăl, îşi află sfârşitul fiind înmormântată la data de 17 martie 1849 iar ulterior la data de 11 aprilie acelaşi an este înmormântat şi un fiu neînregistrat al celor doi ce a primit prenumele la naştere de „Constantin”, aceste două decese se pare că au fost generate de naşterea complicată a acestui fiu care a produs atât moartea mamei cât şi ulterior a noului născut.
În anul 1851 profesorul Constantin Stanciovici s-a recăsătorit în data de 29 noiembrie cu Elena Politimos ce era şi ea tot la a doua căsătorie, aceasta fiind fiica paharnicului Politimos Bănică, funcţionar şi proprietar de moşie în localitatea Băleşti şi Elenca. Naşii de cununie au fost protopopul C. Hartofilacs împreună cu Apostoleasca Măndica iar cununia s-a oficiat de către preotul Brăiloiu Ion de la biserica cu hramul Sfinţii Apostoli din Târgu Jiu. Mama noii soţii a decedat la vârsta de 56 ani în data de 6 august 1868 în casa lui Luţa Măldăreasca din strada Catedralei, fiind fiica lui Măldărescu Dumitrie şi Uţa iar ca martori la decesul acesteia sunt consemnaţi C. Stanciovici în vârstă de 52 ani de profesie la acea dată agricultor, totodată ginerele decedatei dar şi un frate al acesteia pe nume Alecu Măldărescu în vârstă de 50 ani de profesie agricultor şi domiciliat în comuna Măldăreşti din judeţul Vâlcea.
Cu cea de-a doua soţie, profesorul Constantin Stanciovici a avut foarte mulţi copii, astfel o primă fiică a fost „Ecaterina” născută la data de 15 mai 1853 şi botezată la data de 24 mai, acelaşi an, de către naşul său de botez Ştefan Frumuşanu, personalitate marcantă a judeţului Gorj în special în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A urmat la scurt timp „Safta” născută la 2 august 1855 şi botezată la 15 august acelaşi an de către acelaşi naşi Ştefan Frumuşanu. Doi ani mai târziu cuplul Constantin, acum serdar, şi Elena Stanciovici au dat naştere la doi fii gemeni cu prenumele „Condrat” şi „Florian” ambii născuţi la data de 1 martie 1857 însă primul botezat la data de 10 martie acelaşi an de către naşul Ştefan Frumuşanu iar cel de-al doilea a fost botezat ulterior la data de 25 martie de către naşa acestuia de botez Zmaranda Coţofeanca din Craiova. Tot la o perioadă de doi ani s-a născut şi „Ştefan”, mai precis în data de 8 februarie 1859 fiind botezat la 5 martie acelaşi an de către Ştefan Frumuşanu, unul din naşii familiei, în acest act tatăl pruncului apare cu prenumele „Costaiche”.(Va urma)
Daniel Cismașu
