Mulţi sunt cei care se cred adepţi şi iubitori ai artei universale produsă de către Marele nostru Brâncuşi, însă foarte puţini sunt aceia care au căutat vreodată să descopere cine este cu adevărat cel pe care îl respectă tot universul. Toată lumea s-a mulţumit să ştie doar puţine lucruri şi acelea confuze despre viaţa şi familia marelui sculptor. Povestea casei muzeu este foarte interesantă pentru iubitorul gorjean de istorie.
Se impunea tot prin conţinutul deciziei amintite numărul trecut ca până la data de 15 iulie acelaşi an amenajarea drumului de acces din şoseaua judeţeană către casa – muzeu nou înfiinţată dar şi amenajarea celorlalte obiective declarate monumente istorice din satul Hobiţa. Totodată aveau să se amenajeze şi locuri de parcare dar şi indicatoare pentru semnalizarea acestor obiective turistice.
Muzeul de la Hobița căpăta viață
Prin articolul al treilea al acestei decizii se impunea însă şi Sfatului Popular al Municipiului Târgu Jiu să ia măsuri pentru amenajarea aleilor din grădina publică dar şi a organizării sistemului de iluminat sau a altor lucrări pentru punerea în valoare a „Complexului Brâncuşi” dispunându-se chiar şi deschiderea barierei C. F. R. din strada Eroilor pentru a asigura accesul spre Coloana fără sfârşit până la data de 1 august 1970. Tot până la această dată trebuiau executate lucrări pentru înfiinţarea trotuarelor pe ambele părţi ale străzii Eroilor până la parcul coloanei dar şi instalarea unei cişmele publice în capătul aceleiaşi străzi iar pentru mediatizarea acestei iniţiative aveau să fie organizate diferite spectacole „Sunet şi lumină”, simpozioane, afişe, cărţi poştale şi altele.
Consiliul Popular Judeţean Gorj prin Secţia Sistematizare Arhitectură şi Control luase deja cu câteva zile mai înainte iniţiativa emiţând în data de 14 mai acelaşi an autorizaţia pentru executare de lucrări cu numărul 333 prin care se dispunea „executarea lucrărilor de amenajare a casei memoriale Constantin Brîncuşi” din localitatea Hobiţa cu o valoare totală a lucrărilor după deviz de 34244 lei.
Anexă a autorizaţiei este memoriul justificativ cu următorul conţinut:
„În vederea amenajării locului unde s-a născut Constantin Brîncuşi, sculptor cu renume mondial, în comuna Peştişani, satul său natal Hobiţa, Comitetul pentru cultură şi artă al judeţului Gorj a achiziţionat una casă de lemn de la locuitorul Calistrat Blendea din acest sat.
Această casă construită din lemn de stejar cu însuşiri arhitectonice specifice regiunii, executată de meşteşugarii iscusiţi, cu crestături la stîlpi şi uşi, care prezintă asemănări foarte apropiate cu casa părintească a marelui artist aşa după cum spun băştinaşi.
Casa urmează a se demola, transporta la locul respectiv şi reconstrui, păstrându-se în totalitate forma şi aspectul ei original.”
Un muzeu făcut de statul comunist
Prin referatul numărul 4826 din data de 15 mai s-a menţionat şi necesitatea acestei lucrări aceea de cinstire a memoriei lui Constantin Brâncuşi cu menţiunea că terenul pe care avea să se amenajeze construcţiile era proprietate de stat.
Pentru executarea lucrărilor de demolare şi reconstrucţie a obiectivelor s-a instituit o comisie formată din: Jitaru Constantin – Preşedintele Comitetului judeţean pentru Cultură şi Artă al judeţului Gorj; Udrişte Elena – Directorul Muzeului Judeţean Gorj; Mihuţ Ion – inspector Comitetul pentru Cultură şi Artă; Ciupitu Octavian – arhitect Direcţia de Sistematizare şi Arhitectură; Bajmatără Domnica – muzeograf principal Muzeul Judeţean Gorj şi Secotă Constantin – tehnician Direcţia Arhitectură şi Sistematizare.
Tot în data de 15 mai s-a încheiat şi contractul pentru executarea lucrărilor contract încheiat cu meşterul tâmplar Pavel Nicolae locuitor al comunei Peştişani iar din partea Muzeului Judeţean Gorj fiind însărcinată cu semnarea acestui contract îndrumătoarea Ciolofan Maria. Astfel prin contract meşterul Pavel Nicolae pentru suma de 9794 lei se obliga să execute următoarele lucrări: desfacerea tencuielilor interioare; desfacerea planşeelor; desfacerea învelitorilor de sită; desfacerea şarpantei; desfacerea tâmplăriei; desfacerea grinzilor; desfacerea pereţilor din lemn cu numărătoare şi stivuit pentru fiecare perete; excavarea stratului vegetal; săpături în spaţii înguste; umplutură de pământ; zidărie de bolovani în fundaţie; izolaţii hidrofuge; şarpantă acoperiş; planşeu din grinzi lemn; grinzi din lemn stejar; remontat pereţi; bătut lănteţi la şarpantă; confecţionat, preparat şi bătut şiţă; cercuitul pereţilor pentru tencuieli; tencuieli interioare la pereţi; tâmplărie uşi, ferestre; cotă aprovizionare; cheltuieli transport; săparea stratului vegetal; încărcat, descărcat material lemnos; zidărie de bolovani în elevaţie; cioplit material lemnos pe patru feţe; umplutură de pământ; transport pământ cu roaba; zidărie cărămidă; sobe de încălzit din zidărie de cărămidă şi ignifugarea lemnăriei aparente. Meşterul se mai obliga să lucreze cu patru oameni şi să execute lucrările de calitate iar reprezentantul muzeului se obliga să asigure materiale de calitate iar plata salariilor avea să se facă pentru fiecare meşter în parte.
Alte lucrări la Hobița
Aceiaşi comisie formată pentru reconstrucţia casei memoriale a participat şi la recepţia unui pătul din nuiele reconstruit cu această ocazie care a fost achiziţionat de la locuitorul Pau C. Gheorghe din satul Brădiceni dar şi la recepţia unei fântâni cu cumpănă de lemn.
Pentru reconstrucţia fântânii a fost încheiat contractul de lucrări din data de 15 octombrie 1970 cu acelaşi meşter Pavel Nicolae pentru o valoare a manoperei de 1743 lei ce cuprindea următoarele lucrări: săpătură de pământ în spaţii limitate 19 metri cubi; transport pământ cu roaba 20 tone; zidărie circulară de bolovani 11 metri cubi; umplutură de pământ 8 metri cubi; scheletul pereţilor din lemn (ghizduri) 1,2 metri cubi; demontarea şi montarea furcii, cumpănă; capac pentru închidere şi pavaj din bolovani de râu 2 metri pătraţi. Contractul a fost semnat din partea Muzeului Judeţean Gorj de către îndrumătoarea Ciolofan Maria, meşterul mai obligându-se ca lucrarea să o efectueze împreună cu echipa sa de patru oameni.
Lucrarea de reconstrucţie a pătulului a fost contractată în aceiaşi dată de 15 octombrie 1970 şi cu acelaşi meşter pentru suma de 2073 lei pentru următoarele lucrări: confecţionat schelă din lemn 12 metri pătraţi; desprinderea pătulului de pereţii de bârne; descărcat pătulul şi montat pe pereţi de bârne; săpături de pământ la fundaţie 3 metri cubi; zidărie de bolovani de râu în fundaţie 3 metri cubi; zidărie de bolovani în elevaţie 1 metru cub; izolaţie hidrofugă 7 metri pătraţi; remontat pereţi din bârne 14 metri pătraţi; confecţionat, preparat şi bătut şiţă 17 metri pătraţi; reparat pereţi de nuiele 2 metri pătraţi; uşi dulghereşti 1 metru pătrat; grinzi de lemn 1,5 metri cubi; cioplit material lemnos 38 metri liniari şi înlocuirea şi restaurarea părţilor degradate.
Transportul cu căruţa a 20 metri cubi de piatră şi nisip pe distanţa de 600 metri a fost efectuat de locuitorul Fuiorea Vasile care pentru cele 70 ore lucrate cu această ocazie a încasat suma de 396 lei.
Este evident că în fondurile arhivistice deţinute de Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale pot să mai existe alte numeroase documente relative la familia, viaţa sau activitatea sculptorului care a dus numele judeţului nostru în toată lumea însă cu timpul acestea sunt convins că vor fi descoperite de cercetătorii pasionaţi de tot ceea ce înseamnă Marele Brâncuşi.
Dan Cismașu
