Ciuperceni: Focuri peste zăpezi

Sfântul Trifon şi manifestarea instituită ca tradiţie, de ani buni, la Ciuperceni, sub numele de “Focuri peste zăpezi”, desfăşurată pe Dealul Zorzila din localitate, a fost şi în acest an, un prilej de reînviere a spiritului arhaic. Calea Zorilor, aflată sub covorul de nea, a prins viaţă, chiar dacă soarele a fost filtrat de o pâclă lăptoasă, o lumină imaterială îngemănată cu cea a flăcărilor aprinse ici-colo, jucând pe jăratec, transferându-şi căldura în inimile celor prezenţi la gestul de întâmpinare a anului fecund.

Săteni, cu găleţile cu apă, busuioc şi lumânări aprinse, preoţii oficiind o slujbă religioasă, troiţa – ca hotar al suferinţei şi renaşterii, dimpreună au fost alcătuitori ai unui peisaj desprins din alte vremuri şi perpetuat către nesfârşire. Evenimentul, organizat de Fundaţia Culturală „Dăruie vieţii farmec”, Consiliul local şi Primăria Ciuperceni, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Şcoala Populară de Artă Târgu Jiu, Şcoala Generală Ciuperceni şi Parohia Bisericilor din Ciuperceni, s-a reliefat ca potenţare a trei dimensiuni, aşa cum au fost prezentate de Preşedintele Fundaţiei Culturale “Dăruie Vieţii Farmec” – poetul Doru V. Fometescu: “Sărbătoarea Sfântului Trifon – Focuri peste Zăpezi, se află cu binecuvântare divină la ediţia a 19-a. Într-o zonă mirifică a Gorjului, Văianu-Ciuperceni, se întâmplă aproape spontan, o manifestare spiritual-creştină, cu sevă de tradiţie multiseculară, reunind trei dimensiuni; – dimensiunea religioasă şi magică, expresie a unui ritual preoţesc de sfinţire a apei, realizat de  Preoţii Dumitru Giurescu, Al. E. Cornoiu, în viziunea de rodire a viţei de vie şi livezilor, aprinderea unor focuri printre zăpezi, incantaţie de purificare şi rezonanţă cu cele din preajmă, meditaţie asupra vieţii şi morţii; – dimensiunea cultural-artistică, expresie a implicării elevilor talentaţi ai şcolii generale Ciuperceni, prezenţa unor personalităţi creatoare, autori de cărţi şi reviste, artişti – nume de referinţă în viaţa culturală a Gorjului, o conlucrare fericită cu instituţii abilitate în răsfirare de etern, precum Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj şi Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu; – dimensiunea laică-gospodărească – expresie a forţei obştei creştine şi cetăţeneşti, a spiritului comunitar local, prin întâlnire cu oameni simpli şi generoşi care susţin o agapă veselă cu merinde gustoase precum cârnaţi, slăninuţă, diferite aperitive, plăcinte, gogoşi, cozonac, risipă de ţuică fiartă şi vinuri la ulcele, bineînţeles multă muzică lăutărească – vocală şi instrumentală, cu vestitul taraf din Pârâul de Pripor Godineşti. Se poate spune despre această sărbătoare creştină, eveniment cultural tip şezătoare populară, că îndeamnă la continuitate în cele sfinte şi tradiţionale, face conexiuni între elemente diferite şi înfiripă credinţa în libertate, nădejdea în forţele binelui şi coeziunea naturală a obştei prin generozitate, rugă, frumos şi adevăr…”
Viorel Surdoiu