Într-o economie de piaţă funcţională, preţurile bunurilor şi serviciilor se pot modifica oricând. Unele preţuri cresc, altele scad. Se poate vorbi de inflaţie atunci când se înregistrează o creştere generalizată a preţurilor bunurilor şi serviciilor, nu doar ale unor articole specifice. În consecinţă, cu un leu se poate cumpăra mai puţin (aproape nimic), respectiv un leu valorează mai puţin decât valoarea anterioară. Pe scurt, aceasta ar fi şi definiţia inflaţiei. Cu noile creșteri de prețuri, de la 1 aprilie, România traversează o nouă perioadă în care indicii de inflație ne semnalează deficiențe, chiar înaintea Paștelor, pe care e bine să le comentăm în cele ce urmează.
Fiecare gospodărie are propriile obiceiuri de consum: unele deţin un autoturism şi consumă carne, altele preferă exclusiv utilizarea mijloacelor de transport în comun sau alimentaţia vegetariană. Media obiceiurilor de consum ale gospodăriilor populaţiei, luate în ansamblu, determină ponderea pe care diferite produse şi servicii o au în măsurarea inflaţiei.
La calcularea inflaţiei, sunt luate în considerare toate bunurile şi serviciile care intră în consumul gospodăriilor populaţiei, inclusiv: articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele, benzina); bunuri de folosinţă îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele personale şi maşinile de spălat); serviciile (cum ar fi coaforul, asigurările şi închirierea de locuinţe).
Inflația din România este în continuare la minus, motiv care ar spori vânzarea produselor de calitate cu valoare adăugată mai mare pentru producători. Declarațiile bancherilor români arată atât efectele pozitive cât și cele negative cu privire la menținerea scăzută a inflației, în plus estimările arată că rata inflației va fi cu minus întregul an, iar aceasta este, în realitate, un motiv de îngrijorare.
Comparând preţul coşului de consum în ultimii ani, am ajunge la următoarea concluzie: toate bunurile şi serviciile consumate în gospodăriile populaţiei pe parcursul anului sunt reprezentate de un „coş” de produse. Fiecare produs din acest coş are un preţ care poate varia în timp. Rata anuală a inflaţiei este dată de preţul coşului integral, într-o anumită lună, comparat cu preţul acestuia în aceeaşi lună a anului precedent. Inflaţia a crescut constant în ultimii, ajungând la 3,5% în 2014, în timp ce specialiştii doar îşi dădeau cu părerea și făceau previziuni optimiste folosind cuvinte goale de conţinut… asemenea coşului de consum al românilor. Iată, însă că putem vorbi acum de o inflație negativă, care pentru specialiști nu indică faptul că economia funcționează la parametrii optimi, scăderea inflației neînsemnând nici pe departe o creștere economică sustenabilă.
