Primăria și Consiliul Local Târgu-jiu au reușit în aceste zile să preia Casa de Cultură a Sindicatelor, o realizare mare dar care trebuie urmată de investiții majore pentru a ne putea bucura de aceasta. Există organizații sindicale- Confederația Generală a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor din România condusă de Dragoș Frumosu-care revendică terenul de sub clădire că ar fi al acestei structuri iar clădirea ar trebui să aparțină tot sindicatelor. Viceprimarul municipiului Târgu-Jiu, Adrian Tudor, propune o dezbatere publică asupra viitorului Casei de Cultură dar în patrimoniul orașului și pentru gorjeni.
O realizare importantă a Municipalității, preluarea prin licitație a Casei de Cultură a Sindicatelor Târgu-Jiu a fost motiv de polemică pentru cine ar trebui să își asume meritele. Inclusiv reprezentanții presei locale, în funcție de simpatiile politice, au pus ”paie pe foc” în dezbatere deși dacă puneau presiune mediatică mai mare poate această decizie se lua mai devreme. Meritele, dacă acestea există, se împart deopotrivă de reprezentanții Primăriei și Consiliului Municipal. Se pare însă că problemele sunt abia la început, obiectivul a ajuns o ruină și este nevoie de fonduri mari pentru reabilitare, și mai sunt și aspecte juridice care se cer lămurite.
Trecutul care nu ne dă pace
Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu-Jiu a aparținut până în 1990 Uniunii Generale a Sindicatelor din România iar după aceea a trecut, prin mai multe tranzacții la limita legii, în patrimoniul CNSLR Frăția. De fapt, entitatea care a distrus Casa de Cultură și a băgat-o în lichidare a fost o fundație condusă de Constantin Retezeanu, fost președinte al CNSLR Frăția-Filiala Gorj. Fundația Casa de Cultură a Sindicatelor Târgu-Jiu a intrat în lichidare prin Societatea Consulting Company, tranzacția dând câștig de cauză Primăriei Târgu-Jiu, unul dintre cei doi creditori importanți alături de ANAF.
Doar că dificultățile majore abia încep. Potrivit lui Dragoș Frumosu, liderul Confederației Generale a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor din România, lucrurile ar trebui lămurite în instanță privind patrimoniul sindicatelor. Acesta reamintește faptul că potrivit Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 21 din aprilie 1997 terenul în suprafaţă de 5.040 de metri pătraţi de sub clădirea Casei Sindicatelor din Târgu Jiu s-a transmis pe toată durata existenţei clădirii în care funcţinează Casa de Cultură din proprietatea statului în folosinţa Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR). Ar mai fi, dar cine se mai interesează astăzi cu adevărat, cum s-a ajuns la insolvență, cum a trecut Casa de Cultură în patrimoniul unui ONG și unde s-au dus banii făcuți atât amar de ani. Justiția nu s-a pronunțat deși cazul trenează din decembrie 2009.
În ultimii 5-6 ani, atât Consiliul Județean Gorj cât și Primăria Târgu-Jiu au încercat să preia imobilul dar abia acum tranzacția a devenit realitate. Pe lângă faptul că organizația lui Dragoș Frumosu revendică patrimoniul sindical, se subliniază faptul că actuala Casă de Cultură nu poate găzdui decât activități culturale, educative, sociale, adică ce n-a prea făcut Fundația Casa de Cultură a Sindicatelor, intrată ilegal în posesia patrimoniului după 1989.
Un proiect nou
Adrian Tudor, viceprimarul pe probleme de cultură al municipiului Târgu-Jiu, a lansat în spațiul virtual o dezbatere privind viitorul Casei de Cultură. Cu siguranță, acesta nu poate fi decât în registrul cultural-educațional-social, dar ideile pot să creeze un nou început pentru acest spațiu dedicat culturii și petrecerii timpului liber. Iată postarea pe Facebook a viceprimarului Adrian Tudor sub titlul ”Decidem împreună!”: ”Bun, Primăria și Consiliul Local au reușit să aducă în patrimoniul comunității Casa de Cultură. Nu putem spune ca este meritul doar al politicienilor, este meritul în principal al târgujienilor care au cerut politicienilor să salveze acest edificiu. În continuare politicienii trebuie să asculte ce își doresc cetățenii cu privire la viitorul acestei clădiri. Instituțiile de cultură și oamenii de cultură trebuie sa spună ce trebuie făcut. Ce dotări trebuie făcute pentru a satisface nevoile vieții culturale din Târgu Jiu.
Propun o dezbatere serioasă cu specialiștii, cu ONG-urile de tineret, cu artiștii, cu profesorii, chiar și cu organizațiile studențești și de elevi. Trebuie să ne gândim la un nume, la un proiect serios. Clădirea aceasta, prin arhitectura sa, dar și prin ceea ce va găzdui trebuie sa redevină emblematică pentru cetatea noastră.
CE ZICEȚI? DECIDEM ÎMPREUNĂ? Nu trebuie lăsați doar politicienii sa decidă, este a întregii comunități.”