Carte de hotărnicie a moșiilor Copăceni și Fărcășești ale mânăstirii Strâmba (IV)

 488 total views

Mânăstirea Strâmba dar și fostul sat Copăceni din comuna Bălești au avut un trecut comun prin stăpânitorii lor, în speță familia Râioșanu. Au existat perioade de timp când aceste legături au fost favorabile lăcașului de cult și alte dăți când lucrurile nu au stat la fel de bine. Prezentăm câteva momente mai puțin plăcute din acest trecut comun, o luptă între urmașii ctitorilor care nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor. Continuăm în cele ce urmează cu fragmente din documentul păstrat până la noi, Cartea de hotărnicie a moșiilor Copăceni și Fărcășești ale mânăstirii Strâmba, din 9 august 1796, manuscris oferit de dr. Gheorghe Gârdu. Motivul disputei, după cum o să vedem din text, este că nu se mai respectase cutuma ”ca din prisos să se ajute ctitorii cei scăpătați”, așa cum hotărâse Stoichiță Râioșanu.

Episcopia Râmnicului își are reședința actuală în această clădire
Episcopia Râmnicului își are reședința actuală în această clădire

Continuăm cu alte mărturii din documentul încheiat la finele secolului al XVIII-lea, urmărind deopotrivă informațiile istorice cât și frumusețea textului. Aflăm, de exemplu, că la jumătatea secolului al XVIII-lea, mânăstirea Strâmba era printre cele mai bogate din Gorj.

Strâmba la 1754

”Ne arată Barbu Viișoreanu vistier o carte din leat 1754 aprilie 15 de ani 46 iscălită de mitropolitul Grigore ce au fost episcopul Râmnicului, care orânduiește la numita mânăstire purtător de grije pe un popă Grigore, cu atât la cele din mânăstire cât și la cele din afara lucrului(…) ale mânăstirii să le sporească și să le iconomisească cu bună rânduială și cu prea frumoasă chivernisire:
-vii, moșii, dobitoace, oi, cai, vaci și orice ar avea sfânta mânăstire și toate să le aibe sub stăpânirea sa, povățuindu-l prin aceasta cum se cade după sârguială pentru ca să-și arate vrednicia sa.
-iconomie nu numai la cele mișcătoare ci și la cele nemișcătoare pomenindu-se tot printr-această carte și călugării care se vor afla lăcuitori la această Sfântă mânăstire ieromonahi și monahi și a altor poslușnici oricare vor fi părțile și tuturor țiganilor la toți să aibă a-I da plecăciune și ascultare la susnumitului igumen la toate lucrurile și trebile Sfintei case cunoscându între toate poruncile pentru cinstea și folosul mânăstirii ca toate să se ocârmuiască cu bun spor iar care dintrânșii se vor arăta cu împotrivire și nu ar da ascultare bine să știe pentru unii ca aceia să cuprinză într-aceasta , că i-au dat voie și blagoslovenie ca să-i dojenească și să-i mustre cucernicia și de la Sfinția Sa se vor canonisi bisericește.
Și mai văzu și altă carte cu leat 1775 la 12 oct ani 21 iscălită de răposatu părintele episcop Chesarie coprinzătoare de vremi ce (…) Strâmba din întâmplarea vremilor rămânând făr de egumen și văzând că lucrurile mânăstirii se prăpădesc, cu sfat de obște al dumnealui serdar Costache Rednic și dumnealui Radu Râioșanu-tatăl pârâtului Râioșanu-și după înștiințarea și alegerea dumnealor au orânduit Prea Sfinția pe un Ilarion desăvârși igumen numitei mânăstiri purtători de grije la toate lucrurile Sfintei mânăstiri. Și dedesubtul iscăliturii se mai cuprinde într-această carte, ca să fie dator numitul igumen în fiecare an a veni la Episcopie să-și dea socoteala înaintea Preasfinției din toate ale sfintei mânăstiri după obicei.
Ne-au mai arătat tot numitul Viișoreanu și o jalbă ce au fost dat mai anul trecut Înălțimii Tale, Ilinca slugerăreasa, soacra sa cu arătare pe larg de curgerea tot acestei pricini și din luminata poruncă a Măriei Tale fiind orânduită acea jalbă la Prea Sfinția Sa părintele mitropolit Chir Dositei să cerceteze la Sfânta Mitropolie în condicile și cărțile Mitropoliei ce sinet și orânduială se găsește pentru această mânăstire cum și de la Sfânta Episcopie Râmnic asemenea să ia(…) de orânduieli și să înștiințeze cu anaforaua. S-a văzut că și Prea Sfântul părinte mitropolit prin anaforaua sa arată că a făcut cercetare cu amănuntu în condicele și scrisurile Mitropoliei unde s-a fost găsit în scris și condica Mitropolitului Neofit din leatul 7258 de sunt până acum 46 ani și la cisla dăjdiilor vistieriei ce au fost pe atunci pitacurile domnești către Mitropolit și episcop-și pă mânăstirea aceasta nu este în rândul celora în mânăstirile țării mari și mici cu suma cislei: apoi iarăși au mai găsit alt plic de zapise și hotărnicii și dănii de moșii și altele unde se vorbește tot de mânăstirea Strâmba și anume de egumenii mânăstirii iar nu pomenește nimic de ctitorii acesteia că au avut mânăstirea aceasta sub a lor epistori care aceasta toată va fi fiind să vor vedea și de Înălțimea Ta și cum că se cunoaște că au fost oblăduită această mânăstire tot de igumen precum chiar și însăși o carte a Măriei Sale Alexandru Voevod Ipsilante din leatul 75 s-au fost văzut dată pe numele mânăstirii la mâna igumenului Ilarion după jalba ce au fost dată ca să-și ia dijma, claca după moșiile mânăstirii și de la cei supuși; iar că s-au dat această mânăstire metoh la Episcopia Râmnic nicăieri nu s-a fost văzut arătat, ci pentru aceasta se coprinde la cea anaforă a Părintelui Mitropolit că episcopii își va căuta scrisorile și închinarea…”