Aspecte din viața bisericiilor gorjene (I)

 439 total views

Biserica a parcurs în a doua jumătate a secolului al XIX- lea un proces de prefacere şi înnoire , ca de astfel întreaga societate românească. Procesul de modernizare se realizează în primul rând prin noile legi care organizează biserica în această periodă, legi care încearcă adaptarea acesteia la nevoile societăţii. Reformarea porneşte în primul rând de la noul statut al preoţilor, de la nivelul de pregătire al acestora, care în mod obligatoriu trebuiau să fie absolvenţi de seminar.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Mănăstirea Tismana era singura din Gorj
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Mănăstirea Tismana era singura din Gorj

Bisericile din Gorj acum 150 de ani

Un raport este înaintat Episcopiei la 15 aprilie 1874 de protopopul Şt.Nicolaescu. Datele culese ne arată că în judeţ exista 1 mănăstire – Tismana, 5 schituri –Lainici, Crasna, Polovragi, Strâmba şi Cioclovina, 416 biserici din care 160 nu erau lucrătoare, 36 de monahi, 256 de preoţi, 350 de cântăreţi şi 200 de paracliseri. Nu numai autorităţile bisericeşti superioare solicită date statistice despre starea bisericilor ci şi autorităţile laice îşi manifestă interesul pentru starea bisericii. Prefectul judeţului Gorj solicită în anul 1874, la 24 august ,părintelui protopop un tabel pentru fiecare an din 1871 până la 1874 referitor la numărul bisericilor şi al preoţilor. La sfârşitul lui august 1874 protopopul înaintează la prefectură tabloul ce ne prezintă o situaţie completă referitoare la statistica bisericilor pe perioada 1871-1874. În anul 1871 erau în judeţul Gorj 417 biserici din care 262 aveau preoţi şi 155 erau nefuncţionale, preoţi erau 263 din care seminarişti 34 şi grămătici 229; 1872 erau 417 biserici din care 259 cu preoţi, 158 nelucrătoare, 259 preoţi din care 39 seminarişti şi 220 grămătici; 1873 erau 416 din care 255 cu preoţi şi 162 nelucrătoare, 254 preoţi din care 44 seminarişti şi 210 grămătici; 1874 erau 416 biserici din care 245 cu preoţi şi 171 nelucrătoare, 246 preoţi din care 48 seminarişti şi 198 grămătici. Datele acestui tabel ne arată un fapt important şi anume creşte numărul preoţilor ce aveau studii adecvate, adică seminarul .Această perioadă 1871-1874 este perioada când se constată cele mai multe decese ale preoţilor, ceea ce înseamnă că cei care le iau locul sunt absolvenţi ai seminarului de la Râmnicu-Vâlcea.

Bisericile în anii Independenţei

După declanşarea Războiului de Independenţă, în anul 1877 se întocmeşte o nouă statistică privind situaţia bisericilor şi preoţilor. Datele adunate de protoiereul Şt.Nicolaescu ne relevă următoarea situaţie:
plasa Ocolu-80 de biserici, 46 lucrătoare şi 34 vacante
plaiul Vulcan-77 de biserici, 49 lucrătoare şi 28 vacante
plasa Jiu- 53 de biserici, 31 lucrătoare şi 22 nelucrătoare
plasa Gilort-62 de biserici, 40 lucrătoare şi 22 nelucrătoare
plasa Amaradia-80 de biserici, 42 lucrătoare şi 38 nelucrătoare
plaiul Novaci-53 de biserici, 34 lucrătoare şi 19 nelucrătoare.
În total erau ,în anul 1877 ,414 biserici din care 242 lucrătoare şi 172 vacante.
În anul 1878, prin ordinul nr.551 din 28 septembrie, prefectul solicită din nou protoieriei date statistice despre biserici şi servitorii lor „Onorabile Părinte să binevoiţi a comunica de urgenţă următoarele sciinţe: numărul bisericilor funcţionând şi vacante din judeţ şi numărul preoţilor servitori”.Din tabelul înaintat reiese că numărul bisericilor este acelaşi cu cel din 1877 şi anume 414, dar în plus sunt menţionate 4 schituri şi 2 mânăstiri , 1 arhimandrit, 3 protosinghel, 1 singhel, 1 protoiereu, 246 preoţi, 2 diaconi, 483 cântăreţi şi corişti, 8 paracliseri, 24 de monahi, 2 fraţi în total 771 slujitori ai bisericii. Aceste date destul de detaliate ne prezintă şi situaţia mânăstirilor şi schiturilor din judeţ. O schimbare ce se constată acum este menţionarea schitului Polovragi ca mănăstire alături de binecunoscuta mănăstire Tismana. Încă din anul 1872 la schitul Polovragi erau 16 vieţuitori, mai mulţi decât la mânăstirea Tismana unde erau 13. Acest fapt confirmă poziţia bună pe care schitul o are, fapt ce va duce la extinderea sa. Protopopul Şt.Nicolescu în tabelul trimis prefectului prezintă şi resursele din care se întreţin bisericile, mânăstirile şi schiturile afirmând că mânăstirile şi schiturile sunt întreţinute de stat, 5 biserici ale oraşului de comună şi din propriile averi, 4 biserici din propriile lor averi, una de fondatorul său şi 404 de enoriaşii lor.

 

Prof. dr. Marcela Mrejeru