Contrar aşteptărilor, în acest articol, nu va mai fi publicat textul integral sau parţial al unui document considerat ilustrativ pentru a marca un eveniment important din istoria naţională reflectat pe plan local sau pentru evidenţierea unor aspecte ale vieţii economice, sociale, culturale şi de ce nu chiar a vieţii cotidiene din timpuri demult apuse. Nu este nici pe departe o sterilă abordare teoretică asupra importanţei istoriei locale, fiind mai degrabă o invitaţie la cercetare pentru specialişti dar şi pentru cei pasionaţi, oferindu-le acestora o nouă perspectivă de abordare a materialului arhivistic.
O nouă perspectivă
După cum este şi normal materialul arhivistic produs de creatorii locali de documente reflectă evenimentele şi cotidianul local şi este de regulă folosit la scrierea unor articole şi studii de istorie locală, lucrări cu caracter monografic, ilustrarea vieţii şi activităţii unor personalităţi locale. ş. a., însă toate aceste momente surprinse de cercetare se încadrează într-un cadru mai larg ce este reflectat de istoria naţională, care la rândul său este influenţată de un context mai larg ilustrat de relaţiile cu vecinii din imediata apropiere a frontierei, de fenomene, politice, economice, culturale care angrenează state la nivelul continentului sau chiar pe întreaga planetă.
Anul trecut în ţările din Europa au avut loc ample ceremonii dedicate împlinirii a 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial, iar de curând s-au aniversat 70 de ani de la încheierea celui de-al doilea Război Mondial, precedate de eforturi ample ale specialiştilor de a reconstitui cât mai detaliat fiecare moment, din cât mai multe locuri al groaznicelor momente ce au marcat omenirea. Aceste eforturi s-au materializat şi prin realizarea unor ample documentare de televiziune, bazate pe rezultatele cercetărilor care au scos la lumină documente oficiale ale ambelor tabere, o parte a acestora desecretizate de curând, imagini foto şi cinematografice, memorii.
Nici România nu a fost ocolită de aceste momente dramatice din istoria omenirii, fiind angrenată în ambele conflagraţii care au cuprins cea mai mare parte a omenirii, având pe teritoriul naţional teatre de luptă în care s-au înfruntat armatele ţării cu cele ale inamicilor cotropitori.
Dacă România a fost parte a acestor teribile tensiuni care au zguduit lumea din temelii, scoţând la iveală cea mai întunecată şi distrugătoare latură a sa, atunci cum sunt reflectate aceste momente pe plan local? Există documente care să permită schiţarea unei imagini a acestora?
Aceste întrebări şi nu numai au deschis noi perspective de a privii arhivele locale, informaţiile cuprinse în acestea fiind părţi din istoria unui întreg ce se desfăşura la scară planetară.
Din acest punct de vedere, Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale (SJAN), prin fondurile şi colecţiile pe care le deţine, chiar dacă pentru anumite perioade numărul documentelor este redus sau există şi multe lipsuri, vine în întâmpinarea celor interesaţi punând la dispoziţie documente create de instituţiile administraţiei publice locale şi judeţene, de instituţiile de învăţământ, de cele sanitare sau bisericeşti care reflectă în plan local marile evenimente pomenite mai sus.
Astfel în fondul arhivistic „Prefectura Judeţului Gorj” există informaţii despre pagubele produse de trupele germane de ocupaţie în timpul Primului Război Mondial, dar şi ordine privind refugiaţii polonezi, rechiziţiile, încorporările, colectele pentru înzestrarea armatei, pregătirea teritoriului pentru lupta antiaeriană, ajutorarea refugiaţilor din Ardealul de Nord, Cadrilater, Basarabia, Bucovina de Nord şi Transnistria, dar şi a invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război (IOVR), pagubele produse de trupele sovietice în trecerea lor spre frontul de vest, bombardamente, prizonieri germani sau îndeplinirea condiţiilor impuse în urma armistiţiului din timpul Celui de-al doilea Război Mondial. Toate aceste informaţii venind să îmbogăţească imagine contemporanilor despre efortul depus de populaţia din Gorj pentru ducerea războaielor, dramele trăite de familii întrgi care au pierdut din cei dragi pe câmpul de luptă sau au fost nevoite să fugă din calea cotropitorilor şi să-şi lase agoniseala şi să înceapă totul de la zero pe meleagurile noastre.
Folosirea arhivelor locale pentru a identifica şi nuanţa teme de istorie universală nu se rezumă numai la cele două războaie mondiale al căror exemplu a fost dat ca fiind cel mai reprezentativ.
În numărul trecut cititorul a avut ocazia de a lectura telegrama trimisă principelui Carol I de locuitorii oraşului Tg-Jiu cu ocazia proclamării independenţei de stat a României. Având în vedere că la războiul din 1877-1878 dintre cele două mari puteri, Rusia şi Imperiul Otoman a participat şi România, iar rezultatul său a transformat harta politică din această parte a continentului, se poate identifica uşor o altă temă de istorie universală reflectată de arhivele locale.
Interesante ar fi de urmărit şi pătrunderea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pătrunderea unor culturi agricole noi, urmărirea unor epidemii, epizotii sau apariţia unor boli şi dăunători la plante.
Deoarece interesul pentru temele de cercetare este unul subiectiv, considerăm că rolul materialului de faţă este de a semnala existenţa unor informaţii deţinute în fondurile şi colecţiile administrate de SJAN Gorj, care pot detalia unele teme de istorie universală, costitun şi o invitaţie la cercetare.
Ion Hobeanu