Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » ARHIVE Alexandru Ștefulescu, despre familie și formare intelectuală

ARHIVE Alexandru Ștefulescu, despre familie și formare intelectuală

Submitted by on 1 November 2018articol citit de 252 ori | No Comment

 

Fiind păstrate foarte puţine documentele referitoare la viaţa lui Alexandru Ştefulescu, datele publicate despre el au fost uneori eronate, rămânând un mare necunoscut chiar şi pentru cei apropiaţi.

Datorită faptului că nu s‑a păstrat actul de naştere, contemporanii noştri ştiau că Alexandru Ştefulescu s‑ar fi născut în anul 1854, aşa cum scrie şi pe soclul bustului realizat de Vasile Blendea, ce i s‑a ridicat  de învăţătorii judeţului, în 1942, în faţa Şcolii primare de băieţi de pe strada Eroilor.

Menţinerea acestei date eronate privind anul naşterii exista din anul 1925, când fusese publicată astfel, lângă fotografia sa, de către Jean Bărbulescu, directorul ziarului „Gorjanul”, în „Calendarul Gorjului” pe acel an şi reluată într‑un articol din anul 1942. Tot anul 1854 a mai fost menţionate şi în unele materiale dedicate popularizării biografiei lui, din revista „Coloana”, 1970, 1976, „Revista de pedagogie”, 1968, „Gazeta Gorjului”, 1969 ş.a.

Anul corect al naşterii lui Alexandru Ştefulescu, 1856, a fost semnalat în rubrica ce i s‑a acordat în Enciclopedia Română din 1904, în timpul vieţii sale, apoi în 1927, într‑un articol din ziarul „Gorjeanul”, iar data completă, 24 martie 1856, a fost precizată într‑un articol din „Gazeta Gorjului”, în anul 1973, după documentele descoperite la Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale.

Primul indiciu de a nu accepta ca dată a naşterii lui Alexandru Ştefulescu anul 1854 a fost descoperirea actului de cununie al părinţilor săi, Constantin Ştefulescu şi Elena Mecu, din 1855.

A fost descoperit actul de căsătorie din 1 decembrie 1883, al lui Alexandru Ştefulescu şi al Elenei Gheorghiu în care se precizează că tânărul căsătorit era „în etate de 27 ani, de profesiune institutor, domiciliatu şi născutu la anul 1856 martie 24”, fapt pentru care a prezentat „actul de botez cu data 1856, martie 30, liberat de preotu Constantin Chiricescu proistos”.

Data corectă a naşterii sale şi adresa au fost menţionate la 1 septembrie 1864, în catalogul clasei a II‑a al Şcolii primare de băieţi, la care a învăţat: „născut la anul 1856, luna martie, ziua 24. Profesiunea părinţilor – clericu, de naţiune – română, de religiune – ortodoxă, născut în Târgu‑Jiu. Locuinţa la: culoarea – albastră, suburbia – Sf. Const., strada Jiului, nr. Casei – 248”.

Sumarele date ale vieţii sale sunt prezentate şi în documentul cu nr. 226 din 27 octombrie 1910: „Act de moarte al domnului Alexandru Ştefulescu în etate de ani 55, de profesiune institutor, domiciliat şi născut în comuna Târgu‑Jiu, căsătorit cu doamna Ana Ştefulescu – mort la 26 ale curentei luni, la orele 6  ante meridiane, în casa din strada General Tell, no. 11. Martori au fost… . Cazul morţii s‑a constatat de noi prin domnul medic verificator M. Cruceanu, care a şi eliberat certificatul cu nr. 128/1910…”.

Despre părinţii lui Alexandru Ştefulescu, Constantin şi Elena, au fost descoperite unele însemnări, până acum inedite, pe câteva cărţi bisericeşti, care se află în proprietatea unor lăcaşuri de cult din Târgu‑Jiu şi din judeţul Gorj.

Pe un „Anastasimator”, de la Biserica „Sfinţii Împăraţi” din Târgu‑Jiu, tatăl lui Alexandru Ştefulescu, preotul Constantin, notează în scrierea de tranziţie: „Pe această carte am învăţat când mă aflam în seminar în clasa a doua – 1852”. În altă parte scrie: „Această sfântă şi dumnezeiască carte ce se numeşte Anastasimator este al meu, cumpărat cu preţul de un ţechin şi legătura este de trei sfanţi, care peste tot se face 17 sfanţi – 1863 octombrie”. În 1854 ieşea din seminar, iar în 1855, 14 aprilie, se căsătorea cu Elena, pentru ca la 24 martie 1856 să fie „preot desăvârşit”.

Constantin Ştefulescu era preot şi a ajuns în ierarhia ecleziastică protoereu. Nu era bogat şi prin căsătoria cu Maria a avut şase copii: Alexandru, Constantin (Rucă), Ariada, Profira, Natalia şi Elena.

Fratele istoricului, Constantin Ştefulescu Rucă, a fost avocat şi ajutor de primar la Târgu‑Jiu şi avea casă proprie pe strada Traian nr. 19. S‑a căsătorit cu Maria Gârbea şi a avut cinci copii: Marcel, Ion (Ghică), Alexandru (Andică), Marieta (Etica) şi Grigore (mort în 5 iulie 1912, la vârsta de doi ani şi cinci luni). Apare în presa locală cu articole de istorie, iar în 1895 şi‑a publicat lucrarea de licenţă în Drept, care s‑a păstrat până în zilele noastre la Biblioteca Academiei Române. Despre fiul său Marcel, se ştie că locuia în Sibiu, unde a fost colonel în armată, Ion era inginer, Alexandru a fost avocat în Bucureşti, iar Marieta s‑a căsătorit cu inginerul Grigoriu, în capitală, de care ulterior a divorţat.

Ariada, sora istoricului, a fost căsătorită cu Ghiţă Ionescu‑Tioc, fost magistrat şi proprietar al hotelului din Târgu‑Jiu. Au avut împreună doi băieţi, pe avocatul Stelică Ionescu, necăsătorit şi pe colonelul Gheorghe (Gicu) Ionescu, căsătorit cu Florica Rovinaru, fără urmaşi.

A doua soră a lui Alexandru Ştefulescu, Profira, a fost căsătorită cu Iancu Schileru, om cu stare din localitatea Cârbeşti şi a avut trei copii: Constantin (Codin), Julieta (căsătorită cu inginerul Matei Bălănescu) şi Grigore (inginer, căsătorit cu Vera Culcer).

Natalia, a treia soră, a fost căsătorită cu medicul veterinar Constantin (Codin) Constantinescu şi a avut doi copii: Constantin (Codinel), medic şi Lenuţa, căsătorită Manolescu.

Ultima soră a istoricului, Elena, a fost căsătorită cu C. Colţăscu. A trăit la Târgu‑Jiu, pe strada Apostoli, nr. 10, până la vârsta de 52 ani (30 octombrie 1911) şi nu a avut urmaşi.

Ana (1862–1937), soţia lui Alexandru Ştefulescu, era fiica lui Petrache, comerciant înstărit şi a Joiţei Ghiorghiu din Târgu‑Jiu. Au avut împreună o fiică, Maria, născută la 12 septembrie 1884, fără urmaşi. Maria a fost căsătorită mai întâi cu Scarlat Râpeanu, farmacist din Târgu‑Jiu, care a murit la puţin timp după căsătorie, apoi cu un colonel sas, Ştefan Milea, stabilindu‑se la Bucureşti. Către sfârşitul vieţii, s‑a reîntors în oraşul natal unde a locuit pe strada General Christian Tell, nr. 27.  În timpul vieţii a îngrijit mormintele părinţilor şi odihneşte alături de aceştia în Cimitirul ortodox din Târgu‑Jiu. Locul de veci a intrat în proprietatea pictorului Mohora, din Novaci, rudă cu ei, pentru a‑l adăposti pe fiul său, decedat în floarea vieţii.

Alexandru Ştefulescu s‑a înscris la şcoala primară din Târgu‑Jiul la vârsta de 7 ani împliniţi, în anul 1863. Nu se cunosc notele din primul an de şcoală,căci catalogul clasei s‑a pierdut, dar se ştiu cele din clasa a II‑a din catalogul anului Şcolar 1864–1865. Era înscris în această clasă de la 1 septembrie 1864 şi nu a absentat în nici o zi de la şcoală în tot cursul anului. A încheiat semestrul I al cursurilor în februarie 1965, cu media maximă 1, cum se nota atunci şi la „conduită” şi la „gradul învăţăturii”, la toate obiectele de predare având numai nota excelentă 1 cu excepţia unor note din prima lună a anului şcolar când a primit trei note de 2, bune şi acestea. În semestrul al II‑lea, încheiat în iunie 1865, a obţinut calificativul 1 la toate obiectele de predare ca un elev eminent.

Catalogul clasei a III‑a s‑a pierdut, iar cel al clasei a IV‑a nu cuprinde situaţia şcolară a elevilor, rubrica pentru elevul Alexandru Ştefulescu, cu datele personale este completată eronat, din ce cauze, nu se cunoaşte. În ciuda acestei situaţii se presupune că întregul curs al şcolii primare l‑a parcurs la Târgu‑Jiu, unde tatăl său avea familia, casa şi serviciul.

În necrologul publicat de prietenul său, Gheorghe Dumitrescu‑Bumbeşti, se preciza că: „Primele studii şi le‑a făcut la Târgu‑Jiu. A urmat apoi seminarul central din Bucureşti. neatrăgându‑l studiul teologiei, s‑a înscris la Facultatea de Litere, studiind cu multă stăruinţă limbile clasice”.

Din alte surse se ştie că Alexandru Ştefulescu „a urmat cursurile şcolii elementare şi ale Şcolii normale de învăţători din Târgu‑Jiu, după care obţine titlul de institutor”, sau, mai precis: „a urmat şcoala primară şi şcoala normală de învăţători din acest oraş, iar mai târziu s‑a calificat la Bucureşti, obţinând titlul de institutor, titlu înfiinţat de Alexandru Odobescu, când a fost ministru al Cultelor şi Educaţiei”. Se ştie destul de sigur că a absolvit seminarul, din dorinţa tatălui său de a urma tradiţia în familia sa şi a înaintaşilor lor.

După studiile urmate, Alexandru Ştefulescu a fost o vreme pedagog la Seminarul Nifon din Bucureşti, după care înainte de martie 1877 părăseşte acest post pentru a activa la Liceul din Bârlad fără a se preciza în ce funcţie.

La 1 decembrie 1883 se căsătoreşte cu Ana Gheorghiu, fiica negustorului târgujian Petrache Gheorghiu, iar la 12 septembrie 1884 se naşte unicul lor copil, Maria.

 

Dan Băluțoiu

 

Leave a comment!

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at.