500 de hectare de munte, aproape furate

Loading

Cazul „Muntele Dumitra”, despre care scriam cu mai bine de doi ani în urmă, a luat foc. Tunul lui Liviu Pătraşcu, om de afaceri din Curtea de Argeş, care s-a trezit stăpânul Muntelui Dumitra din Parcul Naţional Defileul Jiului, e pe cale să se finalizeze. Totuşi, mai există o speranţă ca frauda să nu se producă, dacă judecătorii îşi vor face, măcar acum, treaba corect.

Pe lângă furtul a jumătate de munte s-au mai făcut afaceri cu Hidroelectrica şi Cariera Meri
Pe lângă furtul a jumătate de munte s-au mai făcut afaceri cu Hidroelectrica şi Cariera Meri

Pe scurt, Liviu Pătraşcu a cumpărat drepturile litigioase asupra Muntelui Dumitra de la moştenitorii unui anume Grigore Chifu, iar acum vrea, pentru că nu e de acord să primească pădurea în Parcul Naţională Defileul Jiului, (care este arie naturală protejată), să ia cele mai frumoase păduri din Gorj la schimb, în Tismana şi Crasna. Problema sesizată de atunci de noi, care, în sfârşit, a început să apară şi în actele oficiale, e aceea că moştenitorii lui Chifu Grigore nu au făcut dovada proprietăţii decât pentru jumătate de munte, dar l-au cerut pe tot.
În perioada 01-05 11.2010, o comisie din cadrul Corpului de Control al Ministrului Administraţiei şi Interenelor a făcut un control în acest caz, privind activitatea Comisiei Judeţean Gorj şi a comisiilor locale Bumbeşti- Jiu, Tismana, Crasna şi Muşetelti pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor. Iată care au fost concluziile: „Din documentele doveditoare a dreptului de proprietate rezultă că suprafaţa totală de pădure preluată de stat de la moştenitorii lui Chifu Grigore, prin efectul art. 3 din Constituţia Republicii Populare Române, publicată în Monitorul Oficiasl nr. 87 bis din 13.04.1948, a fost de 530 ha.” Comisia corpului de control a concluzionat, de asemenea, că „din procesele verbale ale şedinţelor Comisiei locale Bumbeşti- Jiu din datele de 29.08.2005 şi 09.12.2005 reies inadverdenţe referitoare la întinderea amplasamentului solicitat de moştenitori, respectiv în procesul verbal din data de 29.08.2005 este evidenţiată suprafaţa de 528 ha, iar în procesul verbal din data de 09.12.2005 este evidenţiată suprafaţa de 1044 ha pădure.

Nereguli la Comisia Judeţeană
Corpul de control a găsit nereguli şi la Comisia judeţeană, printre care: „Deşi Comisia Judeţeană Gorj nu a realizat o verificare temeinică asupra legalităţii propunerii Comisiei Locale Bumbeşti- Jiu, transmisă cu sinteza nr. 2551/03.03.2006, a emis Hotărârea nr. 3900/17.03.2006, prin care a validat această propunere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeţei totale de 960 ha teren cu vegetaţie forestieră în Muntele Dumitra”. (restul de 40 de hectare până la 1000 au fost retrocedate anterior moştenitorilor lui Grigore Chifu)

Măsuri
Măsurile propuse de comisia Corpului de Control al Ministrului Administraţiei şi Internelor au fost următoarele: „1.Sesizarea Parchetului de le lângă Judecătoria Târgu Jiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, faptă prevăzută de art. 289 din Codul penal de către reprezentanţii Comisiei Judeţene Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului reorganizată prin Ordinul prefectului nr, 78/14.03.2006, precum şi de către reprezentanţii Comisiei Locale Bumbeşti Jiu pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului reorganizată prin Ordinul prefectului nr. 225/08.09.2005.
2. Trimiterea unei informări către DGIPI cu rezultatul verificărilor efectuate.”
Concluziile şi măsurile Corpului de Control al Ministrului Administraţieri şi Internelor au rămas, însă, pe hârtie, pentru că parchetul nu a fost sesizat.

La mâna justiţiei
Judecătorul Vasile Ghimiş, care a făcut parte de mai multe ori din completele care au judecat cauze ce au legătură cu cazul „Muntele Dumitra” consideră că a judecat drept, de fiecare dată: „Era normal să impunem Comisiei Judeţene să pună în posesie pe Liviu Pătraşcu cu cele 720 de hectare de teren, pentru că, potrivit Art. 72 din regulament, „punerea în posesie a proprietarilor -persoane fizice şi juridice- în cadrul zonelor teritoriale delimitate se va face de comisia locală sau de comisia judeţeană, după caz…”” Pentru a clarifica ce înseamnă „după caz”, Instituţia Prefectului Judeţul Gorj, în apărare, a solicitat o clarificare din partea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi răspunsul a fost foarte ferm: „când terenul se restituie unei persoane fizice sau juridice, alta decât unităţile administrativ- teritoriale, punerea în posesie se va efectua de către comisia locală competentă teritorial; când terenul se restituie unei unităţi administrativ- teritoriale, punerea în posesie se va efectua de către comisia judeţeană.” Cu toate că acest răspuns oficial a fost depus la dosar, completul de judecată nu l-a luat în calcul şi a decis, contrar practicii judiciare, să impună comisiei judeţene să facă punerea în posesie, contrar, în acelaşi timp, legii.

Mai există o speranţă
Vorbim despre punerea în posesie, pentru că, în tot acest timp, Pătraşcu s-a judecat până a determinat Comisia Judeţeană să-l pună în posesie.
Pentru că o sentinţă executorie se execută, nu se discută, Comisia Judeţean Gorj a dat o hotărâre, prin care cere comisiilor locale de la Crasna şi Tismana să o sprijine, ca şi Direcţiei Silvice şi Cadastrului, pentru punerea în posesie a celor 720 de hectare de pădure. Comisiile locale, însă, nu sunt de acord să respecte hotărârea, pentru că ele nu au subordonare faţă de Comisia Judeţeană. Dacă acestea vor contesta hotărârea, aceasta nu va mai fi pusă în operă. În plus, a apărut nu nou dosar, depus la Judecătoria Târgu Jiu de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împotriva Comisie Judeţene Gorj, a Direcţiei Silvice Târgu Jiu, a comisiei  locale Bumbeşti Jiu şi a moştenitorilor lui Grigore Chifu. În dosar a intervenit şi Prefectura Gorj, fiind de acord cu Autoritatea, iar Comisia Judeţeană şi-a pus cenuşă-n cap şi şi-a recunoscut greşeala.
Dacă, în sfârşit, se va stabili că Grigore Chifu a avut doar 530 de hectare de munte şi nu peste 1000, atunci furtul va fi oprit, pentru că validarea celor 960 de hectare va fi anulată şi se va lua totul de la capăt. Dacă nu, nu…