Nici nu trecu bine 2012, cu faimoasa dată de 21 Decembrie, atunci când în conformitate cu societatea ce domina America Centrală şi de Nord la limita secolelor al VI-lea – al VII-lea, populaţia Mayaşilor îşi încheia numărătoarea cronologică a celui de-al 13-lea baktun, ultimul conform însemnărilor învăţaţilor Maya, însă noul an din care s-a scurs deja prima lună are în componenţa sa cifrele 1 şi 3 asociate sub forma numărului 13. Semilegendar ghinionul legat de această dată este reprezentat de arestarea ultimilor lideri ai cavalerilor templieri, însă superstiţii conexate numărului 13 avem astăzi din abundenţă în toată lumea şi în mai toate domeniile de activitate.
Oamenii sunt aşadar superstiţioşi. Nu ştim geneza exactă a acestor superstiţii, însă în prezent ele sunt moştenite şi poate cea mai mare amploare este dată de intensa mediatizare a acestora. Anul 2013 de după naşterea lui Cristos se înscrie în sfera superstiţiilor prin înseşi componenta numerică a sa. După depăşirea apogeului unei crize economice, după vânzoleala sfârşitului lumii din decembrie anul trecut şi în lipsa unor alternative prolifice certe, oamenii sunt tentaţi a da crezare faptului că răul provine din destin. Ghinionul trebuie să apară, pentru că aşa a fost lăsat şi nu trebuie să ne aşteptăm la ceva bun
După isteria cu anul 2000 şi sfârşitul lumii de atunci, deşi mileniul al treilea nici măcar nu a început în anul 2000, ci un an mai târziu, după cea din 21 decembrie 2012, ne-ar mai trebui un delir general, legat de ghinioanele implacabile, pe care ni le-ar aduce 2013. Sperăm că după atâtea deziluzii, legate de nesosirea sfârşitului lumii, măcar acum să înţelegem că trebuie să facem şi ceva bun şi să ne vedem de treburi mult mai importante. Aici în România trăim într-o lume a paradoxurilor. Deşi ţara noastră ca suprafaţă geografică se plasează în primul sfert al continentului, deşi avem toate formele de relief, cărora li se adaugă un fluviu navigabil şi deschidere la mare; chiar dacă jumătate din consumul de combustibil auto provine din subsolul patriei, iar zăcămintele în metale preţioase sunt încă foarte mari, noi românii trăim aproape cel mai rău din Europa.
O însemna anul 2013 şi altceva pentru România?
