Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Gorjul » 100 de ani de la luptele de la Rasovița și Podul Jiului

100 de ani de la luptele de la Rasovița și Podul Jiului

Submitted by on 15 October 2016articol citit de 1,437 ori | No Comment

lelesti-4 lelesti-8 lelesti-9În organizarea filialei Gorj a Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”, Primăriei și Consiliului Local Lelești, Societății de Științe Istorice, filiala Gorj și Școlii Gimnaziale ”Ion Grigoroiu”,  cu participarea prefectului de Gorj-Gheorghe Paraschivu-la Rasovița au fost marcate festiv cele întâmplate cu 100 de ani în urmă. Mai exact, la 14 octombrie 1916 a avut loc bătălia de la Rasovița-Lelești, continuată în aceeași zi cu încleștarea de la Podul Jiului, moment important de istorie pe aceste meleaguri.

Evenimentele din urmă cu o sută de ani au rămas memorabile pentru localnici și autorități, dovadă participarea la festivitățile de vineri, 14 octombrie a.c. Cu acest prilej le-au fost prezentate localnicilor cele întâmplate în acele zile memorabile de octombrie 1916. Organizatorii manifestării au fost Primăria și Consiliul Local Lelești, Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria” Gorj, Societatea de Științe Istorice Gorj și Școala Gimnazială din localitate.

Am aflat cu acest prilej că cei din Lelești au adus  multe jertfe pe altarul Patriei, „peste 320 de eroi”, după cum a precizat   profesorul  pensionar Virgil Petcoiu, fost director al școlii, prezent la acţiune. Și mai interesant, când au fost alese de pe întreg teritoriul României Mari osemintele a zece militari căzuţi în Primul Război Mondial, pentru a se desemna Eroul Necunoscut, din Oltenia au fost alese osemintele unui militar căzut în luptele de la Rasoviţa din 14 octombrie 1916.

Evenimentele de acum 100 de ani sunt memorabile. Astfel, mare parte din armata dușmană ieșea din munți îndreptându-se spre Târgu-Jiu. Era 13 octombrie iar în ziua de 14 octombrie 1916  se încerca ocuparea orașului, așa cum ne precizează istoricul C. Kirițescu într-una din cărțile sale. Doar că gorjenii nu erau dispuși să își cedeze glia strămoșească fără luptă, mai ales că existau în zonă trupe românești în retragere, inclusive cele aduse în secret de pe Cerna.

Confruntarea cu inamicul de pe meleagurile Gorjului a fost una crâncenă. Descrieri ale bătăliei de la Rasovița găsim la mai mulți autori, invocați cu toții la manifestarea desfășurată vinery, 14 octombrie, în comuna Lelești. Au scris despre acest moment istoric: C Kirițescu ”Istoria războiului pentru întregirea României”; Ion D. Isac, ”Din zilele unui învățător de la țară”; N. Pătrășcoiu ”Bătălia de la Jiu, octombrie 1916”; George Lungulescu, Victoria de la Jiu, Episod din lupta de la Rasovița-Gorj (14 octombrie 1916, în calendaru Gorjului) ș.a.

Localnicii nu au uitat pe cei 14 eroi căzuți la Lelești și nici pe cei care au luptat cu abnegație pe aceste meleaguri. Astfel, în memoria celor căzuți s-au ridicat două cruci de lemn: una pe stânga D.N.67, înainte de Podul Rasovei a ostasilor români, înaltă, maiestuoasă și alta pe dreapta lângă pod ridicată de germani, mutată în 1967 la sud de DN 67. După război germanii și-au exhumat morții lor, iar românii au exhumat, cu mare pompă, un ostaș din groapa comună în vederea alegerii ”eroului necunoscut”.
În memoria ostașilor rasoviceni căzuți pentru patrie în cele trei războaie (1877-1878, 1916-1918, 1941-1944) a fost ridicat un monument, inaugurat la 6 iunie 1982, cu strădania și efortul material al micuțului sat Rasovița.

Printre eroii acestei zone sunt de amintit  ilustrul învățător Petre P. Popeangă, fiu al satului Rasovița care a  participat la război ca sublocotenent în rezervă. Rănit la cap și pierzându-și ochiul stâng, în luptele de la vârful Băii (lângă Pui-Hațeg) la 3 septembrie 1916 și a  fost avansat până la gradul de maior în rezervă. A fost decorat cu ”Coroana României” cu spade și panglici de virtute militară. De asemenea, un alt erou al locului a fost generalul Gheorghe Rasoviceanu(1874-1954), numit de Nicolae Iorga ”unul dintre cei mai mari generali români” și decorat pentru participările la Războiul Balcanic și Războiul de Întregire Națională cu ordinele ”Sfânta Ana”, ”Sfântul Vladimir”, ”Legiunea de onoare”, ”Steaua României” și ”Coroana României”.

 

Comments are closed.