1 miliard de euro pentru salvarea Republicii Moldova

 60 total views

Statul românesc de dincolo de Prut trece prin momente dramatice după ce forţele politice proeuropene de la Chişinău au eşuat în efortul de guvernare. Statul moldovean este un exemplu de corupţie generalizată, forţele politice sprijinite de Moscova par să preia controlul iar integrarea europeană este un vis foarte îndepărtat. Statul român a eşuat, cel puţin până acum, în ajutorarea Moldovei pentru a-şi urma drumul european. Cu un miliard de euro furat din bănci şi cu orice finanţare străină blocată, Moldova de peste Prut are o singură salvare: România.

fondul-moldovaChiar dacă este nevoie de sprijinul statului român, soluţia de salvare a Republicii Moldova a fost elaborată de societatea civilă şi cea academică din România. Potrivit celor spuse la dezbaterea cu tema “Fondul Moldova-Planul Marshall al României pentru Republica Moldova” desfăşurată la Cluj-Napoca în cursul săptămânii trecute, soluţia de salvare ar fi crearea de către România a unui fond de investiţii prin care să se investească peste Prut în domenii diverse. Ideea a fost reiterată la Universitatea “Babeş-Bolyai de către Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române şi de Petrişor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre.

 

Problema Moldovei

 

Conferinţa  găzduită  de Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a fost organizată de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE) şi i-a avut ca parteneri pe studenţii din organizaţia Grupul de Iniţiativă Basarabeană (GIB) Cluj-Napoca. Aceste instituţii dar şi multe alte ONG-uri încearcă de ceva timp să dea statului român un proiect care trebuie pus în practică pe relaţia cu Republica Moldova.

Aşa cum explica Dan Dungaciu cu acest prilej, Republica Moldova se află într-o criză de proiect şi că nu ce se întîmplă în prezent în această ţară este important ci ce se ce va întîmpla după.
‘’Nu credem că ce se întîmplă acum în Republica Moldova este esenţial sau dacă vreţi, ce se întîmplă acum în Moldova este esenţial dar nu important. Dincolo de tot ce se întîmplă în Republica Moldova, ceea ce trebuie să ne intereseze pe noi este ce se va întîmpla după. (…)În termeni politici Republica Moldova se află într-o criză de proiect. Şi asta se vede şi din soluţiile pe care încearcă să le găsească unii politicieni. Percepţia că anumite persoane pot salva un stat reprezintă un indicator clar că avem o criză politică extrem de gravă. Criza mare a Moldovei este dată de faptul că nu a reuşit ca dintr-un ethos regional să devină un etnos naţional în care statul să devină funcţional. Astăzi sîntem în situaţia în care proiectul statal se pune în discuţie. Deci politic, strategic şi identitar ar trebui să ne determine să gîndim altfel iar România ar trebui să-şi regîndească viziunea pentru Est şi Moldova’’, a afirmat  Dungaciu în cadrul dezbaterii la care au ţinut să participe şi studenţi basarabeni din centrul universitar clujean.

Dan Dungaciu a precizat că deși România pretinde că a făcut multe pentru Republica Moldova, în fapt s-a vorbit doar în versuri și cu fanfară, nimic concret. “România nu are nicio companie majoră acolo, după 25 de ani de democrație și steaguri fluturate. Noi vorbim de corupție acolo, că s-au furat 1 miliard de dolari prin trei bănci, dar noi avem doar 2,8% prezență românească în sectorul bancar din Moldova. Trebuie să ducem acolo instituții, corporații, nu să lași băncile rusești să controleze sistemul financiar de acolo, apoi să faci conferințe despre transparență și să le spui moldovenilor să se schimbe. Corupția era acolo când noi fluturam steaguri și oficialii europeni se plimbau pe acolo. Fanfarele au plecat și ce a rămas acolo: corupția mare. După ce plantezi în sol zone de business serioase poți să schimbi ceva”.

Soluţia fondului de investiţii

 

Potrivit celor doi specialişti citaţi, Fondul Moldova este soluția de 1 miliard de euro prin care pot fi reduse decalajele economice dintre cele două maluri ale Prutului și care poate aduce schimbare pozitivă pentru moldoveni, indiferent de regimurile politice actuale sau viitoare. Dan Dungaciu spune  că în băncile românești stau 80 miliarde de euro pe dobânzi extrem de mici, cuprinse între 0 și 1%. Aceste fonduri  ar putea fi investite de către populație într-un fond condus pe principii de business, cu transparență, care să conducă alături de statul român la achiziționarea unor sectoare strategice ale economiei Republicii Moldova (căi ferate, apă, energie, sector bancar etc)

La ora actuală, companiile de stat din România nu sunt lăsate prin lege și prin statut să facă investiții în Republica Moldova, dar riscurile lor ar putea fi reduse semnificativ dacă ar avea susținerea Fondului Moldova, care ar putea concura acolo inclusiv cu Gazprom

Expertul român în relaţii internaţionale a subliniat că în anii 90 în România şi Moldova condiţiile de trai erau cam egale însă în prezent cei de peste Prut sînt de şase ori mai săraci decît românii. ‘’După 25 de ani însă cei din Moldova sînt de şase ori mai săraci decît cei din România. Este clar că ceva nu a funcţionat acolo. Este preţul plătit de cetăţeanul din Moldova pentru traseul politic pe care şi l-a asumat această ţară sau preţul nereunificării din anii 90. Am luat-o pe trase diferite iar cei din Moldova acum plătesc. Aceste constatări ne-au arătat că ceva trebuie făcut’’, a punctat Dungaciu.

Coordonatorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre, Petrișor Peiu spune că, în prezent, cu un PIB de 400 de miliarde de dolari americani, România a ajuns cea de-a 45-a economie a lumii, iar dacă lucrurile se vor dezvolta în ritmul actual, până în anul 2025, România va ajunge a 40-a economie a lumii. În acest context, analistul economic recomandă Guvernului să încerce să cumpere acțiunile companiilor care exploatează resurse natural. În privința expansiunii economice regionale, Petrișor Peiu spune că prioritatea ar trebui să fie reprezentată de Republica Moldova. Una dintre ideile sale,expuse la Cluj, este folosirea celor 100 de milioane de euro promise de România Republicii Moldova pentru constituirea unui fond de investiții, condus după principii corporative. Petrișor Peiu recomandă, de exemplu, cumpărarea companiei feroviare moldovenești, dar și investițiile în distribuția de energie și de apă, precum și în obligațiuni emise de Guvernul Republicii Moldova ori de municipalitatea din Chișinău, iar în acest fel, cu banii proveniți din obligațiuni, Guvernul și Primăria Chișinău să își poată finanța investițiile în dezvoltare.

Varianta integrării

 

Cît priveşte parcursul european, Dungaciu a arătat că sigura soluţie în acest sens pentru Moldova ar fi ‘’modelul german’’ al integrării. ‘’Prima extindere a Uniunii Europene şi NATO a fost la 3 octombrie 1990 cînd RDG a intrat în NATO şi UE prin unificarea cu RFG. Asta este singura cale realistă pentru Moldova. Că vrem sau nu vrem este altceva. Că ne place sau nu e altceva, este o judecată de realitate nu de valoare’’, a mai afirmat Dan Dungaciu, adăugînd că scenariul reunificării Republicii Moldova cu România este în mod cert analizat la nivel european, însă, a subliniat Dan Dungaciu, nicio altă ţară sau entitate nu va lua decizia în locul României.