Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Gorjul » Strămutaţii de la Seciurile, proprietari fără drepturi

Strămutaţii de la Seciurile, proprietari fără drepturi

Submitted by on 26 January 2011articol citit de 4,096 ori | 2 Comments

La 5 ani de la calamităţile de la Seciurile, comuna Roşia de Amaradia, situaţia e mai incertă ca oricând. Nici jumătate din strămutaţi nu s-au mutat în casele construite de Guvern pentru ei, iar cei care au rămas în casele dărăpănate nu pot să-şi folosească dreptul de proprietate pe care-l au asupra noilor locuinţe, dacă vor să le vândă, aşa cum le permite actul prin care le-au primit şi care le interzice asta doar în primii 5 ani. Asta pentru că nu au drepturi depline asupra terenului de sub ele.

Case aproape să se dărâme cârpite, dotate cu termopane şi locuite în continuare

Case aproape să se dărâme cârpite, dotate cu termopane şi locuite în continuare

Vă mai amintiţi cu arăta satul Seciurile la câteva ore după alunecarea de teren din mai 2006?  Devenise loc de pelerinaj pentru autorităţi venite cu treabă, politicieni veniţi, unii dintre ei, să se afle în treabă, presă, oameni veniţi să dea o mână de ajutor, sau, pur şi simplu, să vadă… Pământul s-a rupt, pur şi simplu, drumul s-a forfecat, din loc în loc, creând diferenţe de nivel de 5-6 metri în unele locuri, casele s-au scufundat direct, ori s-au crăpat, sau chiar s-au răsturnat într-o rână…
Acum, satul e aproape pustiu. Deşi unele familii au rămas pe loc, greu am găsit pe cineva să vrea să stea de vorbă cu noi, pentru că oamenii se tem să nu le fie luate casele făcute pentru ei de Guvern la Cojani şi Cîmpu Mare, dacă se dovedeşte că n-au plecat din satul afectat de alunecările de teren din 2006. În multe cazuri, familiile s-au împărţit. Au rămas bătrânii în casele crăpate, sau şi-au reparat câte o cămăruţă în curte, iar copii s-au mutat în casele noi. Aşa a făcut şi Constantin Becheru. El a rămas cu soţia la Seciurile, dar mama sa şi copii locuiesc în

Mai 2006, satul Seciurile s-a prăbuşit şi multe case s-au dărâmat

Mai 2006, satul Seciurile s-a prăbuşit şi multe case s-au dărâmat

cele două case primite de la Guvern, în locul celor două case pe care le-au avut în curte. Bărbatul spune că a rămas în satul povârnit, pentru că are serviciu la mina din apropiere şi i-ar fi greu să facă naveta, iar în plus aici are pământ să muncească şi loc să-şi crească animalele. Asta pentru că, spun sătenii, promisiunea că vor primi şi pământ, unde se strămută, să poată face agricultură, nu a mai fost onorată.

Familia Becheru şi-a trimis copiii în noua casă, dar rămâne să muncească pământul

Familia Becheru şi-a trimis copiii în noua casă, dar rămâne să muncească pământul

Nemulţumiri
Nemulţumirile oamenilor se îndreaptă, aşa cum era de aşteptat, către autorităţi. Consilierul local Cristinel Faiter, care era primar al comunei Roşia de Amaradia în 2006, spune, însă, că nimeni nu a aplecat urechea la factorii locali, banii venind de la Guvern: „Degeaba am propus noi soluţii, am încercat, chiar, ca oamenilor să li se dea, pur şi simplu, bani pe care să-i folosească pentru a-şi construi ei, în altă parte. Dar nu ne-a luat nimeni în seamă, pentru că banii erau de la Guvern. Locul unde au fost strămutaţi e mlăştinos, casele au fost făcute prost de firmele care au lucrat, aşa că e normal ca oamenii să nu vrea să se mute, mai ales că n-au decât 1000 mp de teren.” La rândul său, actualul primar, Liviu Cotoşman, care în 2006 era viceprimar, le dă dreptate sinistraţilor, care s-au plâns de la început că noile case au fost prost construite: „Ploua prin tabla aia de pe acoperiş, umblau şobolanii printre zid şi peretele de rigips, aşa că unele familii au dat jos rigipsul şi au încărcat pereţii. Oricum, eu ştiu care era soluţia, dar acum e tardiv. Trebuia, mai bine, să fie construite două blocuri de locuinţe la intrarea în sat, unde a fost instalată tabăra şi rezolvam problema. Oamenii stăteau la apartament şi mergeau şi la pământuri, că era aproape, ca să le muncească. Aşa cum e acum, însă, nu e bine.”

Mai mult de jumătate din casele de la Cojani au rămas nelocuite

Mai mult de jumătate din casele de la Cojani au rămas nelocuite

La Cojani se poate dar nu se vrea
Strămutaţii care au primit casă la Cojani au drept de folosinţă asupra terenului, pe toată perioada existenţei construcţiei. Cei care nu s-au mutat, însă, nu pot să vândă, pentru că terenul aparţine oraşului Târgu Cărbuneşti,  aşa că, deşi au drept de proprietate asupra caselor, au nevoie de acordul autorităţilor locale, pentru a transfera cumpărătorilor dreptul de  folosinţă pe care l-au primit nominal. Ori,  Primăria Cărbuneşti vrea să le ia şi casele celor care nu stau în ele, deci despre transmiterea dreptului de folosinţă a terenului către cumpărători nici vorbă nu poate fi. Primarul Mihai Mazilu spune că nu se poate ca oamenii să facă afaceri cu banii statului: „Dacă nu stau în case, înseamnă că nu au nevoie de ele, iar eu voi face toate demersurile ca ei să nu facă afaceri cu banii statului. La nivelul oraşului sunt destule familii care nu au casă, aşa că vreau să transformăm aceste case în locuinţe sociale pentru Cărbuneşti.” Rămâne de văzut dacă primarul va găsi cadrul legal de a lua casele, în condiţiile în care, potrivit  procesului verbal de predare primire, strămutaţii au primit casele: „gratuit în proprietate”.

Strămutaţii de la Cîmpu Mare au case dar nu deţin terenul pe care sunt construite

Strămutaţii de la Cîmpu Mare au case dar nu deţin terenul pe care sunt construite

La Câmpu Mare se vrea, dar nu se poate
La locaţia din Câmpu Mare, care ţine de comuna Albeni, situaţia e şi mai încurcată. Şi aici există acelaşi model de proces verbal ca şi la Cojani. Doar că la Art. 3, unde la Cojani scrie că „ terenul a fost atribuit în folosinţă gratuită, pe durata existenţei construcţiei, conform HCL Târgu Cărbuneşti nr. 95/31 octombrie 2006”, la Cîmpu Mare, la acelaşi articol sunt puncte de suspensie, deşi formularul prevede: „se vor preciza situaţia juridică a terenului şi actul prin care se consfinţeşte aceasta – proprietarul şi/sau modul de folosinţă, în condiţiile legii”. Actualul primar al comunei Albeni,  Dumitru Cornea, spune că el i-a rugat pe strămutaţii de la Cîmpu Mare să le dea terenul, dar aceştia s-au împotrivit: „Am vrut să facem şi noi ca la Cărbuneşti, ba chiar am iniţiat un proiect de hotărâre de consiliul în acest sens, pentru a le da strămutaţilor terenul în folosinţă gratuită, sau în concesiune, pentru că alte variante nu permite legea, dar aceştia au venit, au făcut scandal şi ne-au spus că merg ei la prefectură, mai întâi, să vadă cum e corect, aşa că am sistat şedinţa. Am făcut şi noi o adresă la Instituţia Prefectului, pentru a cere un punct de vedere în legătură cu această situaţie dar n-am primit nimic oficial. Neoficial, însă, am aflat că actualul prefect nu recunoaşte ordinul dat de fostul prefect, Ştefan Popescu Bejat. Şi asta în condiţiile în care noi avem terenul înscris în cartea funciară, la Cadastru…”

Cartea funciară, cartea de căpătâi a proprietăţii Primăriei Albeni

Cartea funciară, cartea de căpătâi a proprietăţii Primăriei Albeni

Ordinul buclucaş
Deşi nu rezultă din ordinul invocat de primarul din Albeni, acesta ne-a declarat că ternul pe care se află casele strămutaţilor a fost al Agenţiei Domeniilor Statului. Potrivit ordinului prefectului din 07.12.2005, adică cu cinci luni înaintea dezastrului de la Seciurile, pe baza propunerii Primăriei Albeni „se trece în proprietatea privată a comunei Albeni izlazul comunal în suprafaţă de 37,05 ha, teren situat în punctul „Cîmpu Mare””. Deci primăria a primit de la stat izlazul, prin ordinul prefectului, pentru că şi aşa, cu siguranţă era deja folosit ca izlaz, iar când a apărut nevoia strămutării, a fost sacrificat izlazul. Problema e că, acum, deşi ordinul prefectului din 2005 nu a fost atacat, este pus la îndoială, pentru că iată ce precizări am primit de la Instituţia Prefectului:  „Situaţia terenurilor din localitatea de la Albeni este incertă în acest moment. Instituţia Prefectului – Judeţul Gorj a solicitat un punct de vedere de la Agenţia Domeniilor Statului şi de la Autoritatea Naţională pentru restituirea proprietăţilor asupra legalităţii constituirii dreptului de proprietate potrivit prevederilor art. 36, alin.2 din L 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare. În funcţie de răspunsurile primite vom lua măsurile legale ce se impun în acest caz.”

Drumul judeţean, numai reparat
Oamenii care au rămas, deci, în Seciurile, nu vor putea, cel puţin deocamdată, să-şi vândă casele primite de la Guvern, deşi ei consideră că ele reprezintă o despăgubire, pe care, dacă vor, ar trebui să şi-o poată valorifica. De asemenea, faptul că au rămas în vechiul sat din Roşia de Amaradia îi costă destul de scump, pentru că drumul nu a fost reabilitat şi nici nu va fi vreodată, după cum am primit răspunsul de la Consiliul Judeţean Gorj:  „În condiţiile în care pe acest tronson alunecările de teren sunt într-o continuă expansiune, acest drum judeţean nu a fost promovat pentru realizarea unor lucrări de reabilitare, întrucât realizarea unor lucrări pe un amplasament instabil nu este indicată, gradul de risc privind producerea unor noi alunecări şi prăbuşiri ale terenului aferent drumului fiind extrem de ridicat. Pentru menţinerea în stare tehnică corespunzătoare desfăşurării traficului rutier în condiţii de siguranţă, în anul 2010 Consiliul Judeţean Gorj în calitate de administrator, a realizat lucrări de întreţinere a părţii carosabile între km 0+000-36+000( specifice tipului de îmbrăcăminte) şi de semnalizare rutieră.”

Concluzii dezarmante
Din păcate pentru strămutaţii de la Seciurile, concluziile nu sunt deloc încurajatoare: drumul din Seciurile nu va fi reabilitat, strămutaţii din Câmpu Mare nu vor primi nici un drept asupra terenurilor, până nu se stabileşte dacă rămân comunei Albeni, ca să le poată da oamenilor, deci casele nelocuite nu pot fi vândute, pentru că sunt fără teren, iar cei din Cojani care ar vrea să vândă casele primite nu se ştie dacă vor găsi cumpărător, în condiţiile în care au terenurile în folosinţă gratuită de la primărie, iar instituţia caută soluţii să le ia şi casele, dacă nu au nevoie de ele. Şi vorbim, în total, despre peste 150 de case părăsite, pentru care Guvernul a cheltuit peste 60.000 lei de fiecare, iar constructorii spun că, din cauza materialelor şi a sistemului de construcţie folosit trebuie încălzite pe timp de iarnă şi aerisite zilnic, altfel se degradează.

2 Comments »

  • Peagu Constantin says:

    Cum poti locui intr-o casa care nu are apa curenta,fosa biologica, bae fara gresie si faianta si nici canalizare.Toate trebuiesc facute de proprietar,dar cum nu suntem proprietari,cum am putea investi in ceva ce nu este al nostru?Pote o sa n-e explice dl.Primar.As dori daca se poate un raspuns.

  • Peagu Constantin says:

    Comentariul a fost pt. casele de la Cojani si Campul mare