Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Colecţia de clişee pe sticlă Ion Popescu Voiteşti

Colecţia de clişee pe sticlă Ion Popescu Voiteşti

Submitted by on 18 August 2009articol citit de 3,531 ori | No Comment

Geologul Ion Popescu-Voitesti (1876-1944), născut în Bălăneşti- Gorj, unde există în prezent casa memorială ce adăposteşte o expoziţie cu cele mai importante obiecte ce i-au aparţinut, si-a consacrat întreaga viaţă cercetării structurii pământului românesc. Puţini sunt, însă, cei care ştiu faptul că el a fost şi un fotograf-documentarist de excepţie.

ion-popescu-voitesti-1ion-popescu-voitesti-2ion-popescu-voitesti-3ion-popescu-voitesti-4Imaginile fotografice din Colecţia de clişee pe sticlă Ion Popescu Voiteşti, aflate în proprietatea Muzeului Judeţean Gorj şi expuse la casa memorială din satul Voiteşti, în marea lor majoritate, au ca suport material sticlă subţire de 1 – 1,2, şi 2 mm, format 6×9 cm, 9X12 cm şi 18X24 cm. Pe acest suport este aşternută o emulsie (peliculă fină de gelatină) care formează stratul fotosensibil. În acest strat se află cristale microscopice de săruri de argint – clorură sau bromură, cristale care sub acţiunea luminii se disociază în atomi de argint metalic şi atomi de brom sau clor. Cu cât este mai subţire stratul de gelatină, cu atât creşte sensibilitatea filmului, şi scade contrastul. Pe aceste plăci uscate pot fi obţinute imagini în negativ sau pozitiv.  Alte imagini au fost imprimate pe celuloid, sau, mai târziu, pe acetat şi nitrat de celuloză, care aveau şi avantajul că nu erau inflamabile. Toate suporturile de imagine au un ultim strat superficial de gelatină mai dură, care protejează suprafaţa clişeului de vătămări.
Colecţia de clişee pe sticlă Ion Popescu Voiteşti oferă bogate informaţii pentru cercetători din diverse domenii – istorie,  arhitectură, etnologie, geografie – sau pur şi simplu pentru cei care iubesc natura.

Măsuri pentru conservarea  negativelor
Măsurile care se iau pentru protejarea colecţiei de negative pe sticlă ce au fost realizate de Ion Popescu Voiteşti privesc conservarea patrimoniului, asigurarea unui microclimat optim în depozit, copierea şi scanarea negativelor (vezi planşe şi PPS-uri) pe sticlă pentru evitarea manipulării originalelor care sunt  fragile şi casante este o măsură care trebuie făcută urgent.
Pentru păstrarea cât mai îndelungată a negativelor pe sticlă trebuie luate următoarele măsuri:: eliminarea reziduurilor de orice natură în procesul de developare şi fixare; negativele pe sticlă să fie păstrate în sertare alfabetice ferite de umiditate şi căldură excesivă, 25 – 30% U.R.;  păstrarea negativelor pe sticlă la o temperatură scăzută 0 – 100C; folosirea unui dezumidificator sau păstrarea negativelor pe sticlă în dulapuri etanşe prevăzute cu silicagel; menţinerea aerului curat în depozit – lipsit de oxizi de azot, bioxid de sulf, amoniac etc.; separarea negativelor pe sticlă de negativele cu suport nitrocelulozic, acestea se descompun şi emit oxizi de azot care se combină cu umiditatea din film şi aer formând acid azotic. Păstrarea acestor negative se poate face în cutii metalice; copierea negativelor pe sticlă originale care „încă” există, prin contact sau prin captare digitală cu un scanner dotat cu adaptor de transparenţă pentru film şi diapozitive, apoi transferarea pe CD-ROM (în acest caz stocarea pe CD-ROM oferă o durată de viaţă de 100 de ani!).

Curriculum vitae
Ion Popescu Voiteşti s-a născut în satul Voiteşti al comunei Bălăneşti la 18 noiembrie 1876. A urmat clasele primare în satul sau natal, iar cele gimnaziale la Târgu-Jiu, iar din 1888 a intrat ca bursier la Liceul Carol I din Craiova. După absolvire, s-a înscris la Institutul Medico-Legal din Bucureşti, dar s-a transferat după câteva luni la Facultatea de Ştiinţe Naturale a Universitarii din Bucureşti.
Obţinând licenţa, a intrat în învăţământul mediu activând la Slatina, Târgu-Jiu, Tulcea, Bucureşti şi în alte oraşe.
Din 1909 a devenit geolog al Institutului Geologic al României, fiind, în paralel, profesor la două licee bucureştene; în 1919 a devenit profesor universitar la Universitatea din Cluj şi director la Muzeul de Geologie si Paleontologie din acelaşi oraş; între 1930-1931 a devenit directorul Institutului Geologic, iar din 1936 a ocupat catedra de geologie a Facultăţii de Ştiinţe.
Activitatea sa de cercetare ştiinţifică cuprinde peste 120 de lucrări şi s-a desfăşurat în domeniul geologiei teoretice şi aplicate, al stratigrafiei şi paleontologiei.
Datorită înaltei sale pregătiri ştiinţifice a fost desemnat să coordoneze între 1930-1933 studiile stratigrafice privind România, pentru volumul „Europa” din marele dicţionar internaţional de stratigrafie sub redacţia lui Lukas Waagen.
De asemenea, a elaborat, împreună cu Ludovic Mrazec, prima sinteză asupra Carpaţilor Meridionali.
Ca urmare a activităţii sale ştiinţifice, a fost ales membru al unor foruri ştiinţifice româneşti şi străine şi a fost solicitat să susţină cursuri şi conferinţe în ţară şi în străinătate.
S-a stins din viaţă la 4 octombrie 1944, fiind înmormântat in cimitirul localităţii natale.

De la clişee pe sticlă la fotografia digitală
Ultima etapă în dezvoltarea recentă a ştiinţei fotografice o realizează fotografia digitală. Camerele cu roll-film sunt aproape date uitării de marea majoritate a consumatorilor, cu excepţia profesioniştilor tradiţionalişti. Camerele digitale înregistrează în memoria lor digitală fotografia, putând apoi să fie transferată pe alte suporturi magnetice (calculator) sau pe hartie (la fel cum se întamplă cu imaginile impregnate pe roll-film). Avantajele sunt nenumărate, printre care poate cel mai important este spaţiul incomparabil mai mare de păstrare a pozelor (nu mai depindem de cele 36 de poziţii ale unui roll-film).

ION CATANĂ conservator general  Muzeul Judeţean Gorj

Comments are closed.