Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Bumbeşti-Jiu „Gară”, centru meşteşugăresc roman

Bumbeşti-Jiu „Gară”, centru meşteşugăresc roman

Submitted by on 28 April 2009articol citit de 5,082 ori | No Comment

Anul 106 d. Chr. reprezintă un moment de cotitură în evoluţia politică, socială, economică, etnolingvistă şi etnoculturală a spaţiului carpato-dunărean. Transformarea unei mari părţi din Dacia în provincie romană a echivalat cu racordarea noului teritoriu cucerit la imensiul sistem economic al Imperiului Roman şi implicit cu introducerea unor structuri economice menite a asigura populaţiei un prosper confort cotidian.

Cuptor de ars ceramică din epoca romană descoperit la Bumbeşti-Jiu Gară

Cuptor de ars ceramică din epoca romană descoperit la Bumbeşti-Jiu Gară

Dacă unele meşteşuguri se practicau individual, în cadrul fiecărei gospodării sau constituiau numai îndeletniciri la ocupaţia principală  – agricultura, desfăşurându-se şi în aşezările rurale, altele reclamau pretenţioase cunoştinţe tehnologice care trebuiau aplicate în ateliere specializate ce produceau marfă pentru piaţă.
Un centru meşteşugăresc important a fost şi la Bumbeşti-Jiu „Gară”. Cercetările arheologice efectuate până acum în aşezarea civilă a castrului de aici au surprins prezenţa a trei cuptoare de ars ceramica şi a două tipare de lut utilizate pentru realizarea medalioanelor cu figuri în relief aplicat. Instalaţiile de ars ceramica se încadrează tipului de cuptor cu picior central. Lângă unul dintre cuptoare a fost dezvelită o construcţie de formă circulară considerată de responsabilii cercetărilor din 1991 drept bazin de preparare a argilei. Tiparele utilizate la realizarea medalioanelor în relief aplicate au o formă dreptunghiulară, unul redând doi lei afrontaţi, iar celălalt un leu în alergare.

Centrul ceramic Bumbeşti-Jiu „Gară”
În centrul ceramic de la Bumbeşti-Jiu „Gară” s-a manufacturat un repertoriu variat de forme ceramice: farfurii, castroane, ulcioare, oale, căni, ceşti, etc. Se pare că în atelierele de la Bumbeşti-Jiu „Gară” s-au fabricat şi opaiţe, deşi până în prezent nu s-a descoperit nici un tipar. Ceea ce ar proba această ipoteză este descoperirea în campania din anul 2002 a unui opaiţ rebutat.
Nu dispunem de date privind funcţionarea unor eventuale cărămidării. Investigaţiile arheologice efectuate de-a lungul timpului au scos la iveală numeroase cărămizi întregi sau fragmentare care aveau ştampila cohors IV Cypria, însă atelierele acestei unităţi militare nu au fost depistate.

Fierării din epoca romană
De asemenea, cu prilejul diferitelor campanii arheologice s-a recoltat zgură de fier care ne face să admitem existenţa unor ateliere de fierărie. În toponimia Olteniei există şi denumirile de Baia de Aramă  şi Baia de Fier, de aici extrăgându-se metalele respective în Evul Mediu, însă nu se poate aprecia dacă au fost exploatate şi în epoca romană. Numărul mare de unelte din fier, piese pentru construcţii, materiale de uz gospodăresc, arme şi alte obiecte cu întrebuinţări variate indică fără îndoială şi prezenţa unor ateliere de fierărie.

Avantaje ale cuceririi romane
Alături de aceste meşteşuguri la Bumbeşti-Jiu „Gară” s-a mai practicat torsul şi ţesutul, prelucrarea pieilor, prelucrarea lemnului şi zidăria.
Chiar dacă meşteşugurile ajunseseră în Dacia preromană la un nivel dezvoltat, beneficiind, în unele cazuri, de o tradiţie îndelungată, cucerirea romană a reprezentat  valorificarea superioară şi organizată a resurselor naturale existente în teritoriul carpato-dunărean.

Comments are closed.